Așa cum am scris în episodul precedent al serialului care are ca temă relațiile dintre primarul fost parlamentar Robert Sorin NEGOIȚĂ și ofițeri din Direcția de Combatere a Criminalității Organizate din Inspectoratul General al Poliției Române, nimeni nu încalcă prevederile legale fără a urmări și de obicei a obține unele foloase necuvenite.
Fiind vorba despre ofițeri din Direcția de Combatere a Criminalității Organizate, cea mai faimoasă structură din Inspectoratul General al Poliției Române, este logic ca și foloasele necuvenite avute în vedere și eventual și obținute, să fi fost unele corespunzătoare nivelului pe care îl are această structură în ierarhia Poliției Române și pozițiilor lor în cadrul acelei direcții.
Neexistând în spațiul public informații despre tipul și întinderea foloaselor necuvenite avute în vedere și eventual și obținute de către polițiștii din Direcția de Combatere a Criminalității Organizate pentru asocierea lor cu Robert Sorin NEGOIȚĂ, se poate doar presupune că acestea au fost la un nivel corespunzător de ridicat care să compenseze prejudiciul de imagine și de credibilitate, plus afectarea reputației lor personale și profesionale și afectarea imaginii structurii și instituției publice din care făceau parte și nu în ultimul rând, riscului de afectare a carierei profesionale.
În acest sens ar fi imposibil de crezut că ofițeri din cea mai prestigioasă structură a Poliției Române au acceptat să se compromită în grup alături de un individ despre care se comentează că este considerat, inclusiv în anturajul lui privat, în cel politic și în cel de serviciu, că ar fi retardat, având în vedere și întârzierea cu care și-a finalizat studiile liceale în condiții foarte dubioase, fără ca să fie recompensați în mod corespunzător pentru această activitate de autocompromitere.
Pentru orice persoană cu un nivel mediu de inteligență și capacitate de înțelegere, este imposibil de acceptat că un personaj cu un parcurs educational ca al lui Robert Sorin NEGOIȚĂ ar putea fi implicat în mod real în activități de cercetare științifică și cu atât mai puțin împreună cu ofițeri din structura de elită a Poliției Române.
Indiferent cât de rezistent ar fi stomacul unora la senzațiile de greață pe care, în mod firesc, le-a provocat această asociere, este evident că ele nu au putut fi depășite cu ușurință, iar pentru polițiștii coautori cu Robert Sorin NEGOIȚĂ la activitatea de așazisă cercetare științifică, nu există motive ca să se creadă că privitul în oglindă a fost o activitate pe care să o poată realiza fără jenă din perspectiva menționată.
Un alt aspect care necesită să fie avut în vedere este cel referitor la modul în care a fost realizată așazisa activitate de cercetare științifică de către polițiștii din Direcția de Combatere a Criminalității Organizate, coautori cu Robert Sorin NEGOIȚĂ ai lucrării ,,Criminalitatea organizată – Tratat de teorie și practică judiciară”.
După cum s-a aflat, în cadrul structurii de poliție din care făceau parte polițiștii coautori, există constituite baze de date care conțin informații detaliate despre fenomenul infracțional în fiecare dintre domeniile de activitate sau liniile de muncă ale Direcției de Combatere a Criminalității Organizate, despre metodele de lucru, cazuistică judiciară, analize, studii și alte informații de interes operativ și documentar.
Informațiile implementate în bazele de date au fost obținute în perioade lungi de timp, prin eforturile tuturor membrilor colectivului polițienesc al Direcției de Combatere a Criminalității Organizate, care au desfășurat aceste activități în timpul și exercitarea atribuțiilor lor de serviciu, perioade în care au obținut drepturi salariale din partea instituției publice în care își desfășurau activitatea.
Rezultatul acestor activități, adică volumul de informații acumulate în bazele de date ale Direcției de Combatere a Criminalității Organizate sunt proprietatea Poliției Române, nu a celor care le-au creat și cu atât mai puțin a vreunui polițist care a participat alături de alți colegi ai săi la adunarea, analizarea, sintetizarea și implementarea informațiilor.
Acele informații sunt destinate uzului intern în cadrul Direcției de Combatere a Criminalității Organizate, nefiind accesibile tuturor categoriilor de polițiști din structurile Inspectoratului General al Poliției Române și nefiind destinate publicității.
În mod extrem de suspect, conținutul lucrării ,,Criminalitatea organizată – Tratat de teorie și practică judiciară”, este foarte similar cu ceea ce este implementat în bazele de date ale Direcției de Combatere a Criminalității Organizate, fiind formulate numeroase aprecieri că este același conținut.
Despre obținerea și includerea informațiilor din bazele de date ale Direcției de Combatere a Criminalității Organizate în conținutul lucrării ,,Criminalitatea organizată – Tratat de teorie și practică judiciară”, se poate deduce că a fost realizată de către polițiști care aveau acces și le cunoșteau datorită atribuțiilor lor de serviciu, iar acțiunile lor constituie divulgare fără drept de informații nedestinate publicității, fiind incriminată ca infracțiune în articolul 304 din Codul penal.
Cu privire la accesul la sistemul informatic al Direcției de Combatere a Criminalității Organizate de către polițiștii care au obținut informațiile ce ulterior au fost divulgate în lucrarea ,,Criminalitatea organizată – Tratat de teorie și practică judiciară”, acesta nu a putut fi realizat în scopul obținerii acelor informații, rezultând, datorită scopului urmărit, că a fost o accesare fără drept a sistemului informatic la care prin intermediul unor proceduri, dispozitive și programe specializate, accesul este restricționat sau interzis pentru anumite categorii de utilizatori.
Sistemul a fost accesat fără drept în scopul obținerii de date informatice concretizate în informațiile incluse și divulgate în lucrarea care a fost publicată.
Alte aspecte ale activităților infracționale derulate în cadrul Direcției de Combatere a Criminalității Organizate urmează să fie dezvăluite în episodul următor al serialului de dezvăluiri.
