Într-un articol publicat anterior, am făcut referire la încadrarea juridică a faptelor comise de către polițiști din Poliția Municipiului Sighișoara și care, fiind în timpul programului lor normal de lucru și în exercitarea atribuțiilor lor de serviciu, nu au îndeplinit acte care țin de respectivele atribuții.
Actele la care facem referire privesc dispunerea și/sau efectuarea activității de cercetare la fața locului în cazurile în care polițiștii au fost sesizați în mod procedural despre săvârșirea de infracțiuni în cazul cărora, este necesară constatarea directă în scopul determinării sau clarificării unor împrejurări de fapt ce prezintă importanță pentru stabilirea adevărului.
Aceasta dacă se dorește stabilirea adevărului cu privire la faptele a căror comitere a fost sesizată, identificarea, fixarea și ridicarea procedurală de urme ale infracțiunilor sesizate, identificarea autorilor, administrarea de probe privind vinovăția acestora și tragerea lor la răspundere penală.
În referire strictă la atitudinea polițiștilor din Poliția Municipiului Sighișoara față de îndeplinirea obligațiilor legale care au ca scop identificarea, fixarea și ridicarea procedurală de urme ale infracțiunilor sesizate, identificarea autorilor, administrarea de probe privind vinovăția acestora și tragerea lor la răspundere penală, este evident pentru orice persoană că, funcționarii polițiști nu doresc realizarea scopurilor menționate și din motive care necesită a fi constatate procedural, prin modul în care acționează, încearcă să evite producerea acestui rezultat.
În articole publicate anterior, am informat despre faptul că la Poliția Municipiului Sighișoara au fost depuse plângeri penale care au fost înregistrate sub numărul 304 din 28.05.2024, sub numărul 305/28.05.2024, sub numărul 311/29.05.2024, sub numărul 312/29.05.2024, sub numărul 313/29.05.2024 și sub numărul 314/29.05.2024, în care este sesizată săvârșirea infracțiunilor de furt calificat și abuz în serviciu de către autori a căror identitate nu era cunoscută.
După momentul în care au fost sesizați în mod procedural cu privire la săvârșirea infracțiunilor menționate, încălcând atribuțiilor de serviciu pe care le aveau, polițiștii din Poliția Municipiului Sighișoara, nu au dispus și nu au efectuat activitatea procedurală de cercetare la fața locului.
Tot la data de 29.05. 2024, persoana fizică F.A.P. a mai depus la Poliția Municipiului Sighișoara, o plângere penală în conținutul căreia a sesizat săvârșirea infracțiunilor de furt calificat și abuz în serviciu de către autori a căror identitate nu era cunoscută.
Plângerea penală depusă a fost înregistrată sub numărul 315/29.05.2024 și în mod identic ca în cazul plângerilor penale anterior menționate, polițiștii din Poliția Municipiului Sighișoara nu au dispus și/sau efectuat activitatea procedurală de cercetare la fața locului.
Motivele pentru care nu și-au îndeplinit această obligație legală, au ca rezultat și în mod vizibil și incontestabil și ca scop, favorizarea făptuitorilor prin acordarea de ajutor de către polițiști pentru împiedicarea sau îngreunarea cercetărilor în cauzele penale în care nu a fost dispusă și/sau efectuată respectiva activitate procedurală și a tragerii la răspundere penală a făptuitorilor.
Nu deținem informații dacă adoptarea acestui tip pe atitudine este motivată de obținerea de foloase necuvenite de către polițiștii care nu au îndeplinit acte care țin de atribuțiile lor de serviciu și în acest mod au vătămat drepturile și interesele legitime ale persoanelor care au suferit vătămări prin comiterea infracțiunilor sesizate, dar apreciem că este puțin probabil ca ei să fi comis în regim de gratuitate încălcări ale dispozițiilor legale.
În cazul acelor infracțiuni al căror autor este necunoscut la momentul formulării sesizării privind comiterea acestora, efectuarea activității de cercetare la fața locului nu doar că este necesară, ci este obligatorie pentru constatarea directă a situației existente la locul unde se sesizează că au fost comise infracțiunile și identificarea de urme care au importanță în stabilirea adevărului.
Această activitate are ca scop și de multe ori ca rezultat, identificarea urmelor care confirmă sau infirmă existența infracțiunilor sesizate și pe cele ale persoanelor care le-au săvârșit, atunci când se dorește identificarea respectivilor făptuitori, iar prin neefectuarea ei, se evită posibilitatea identificării făptuitorilor și tragerea lor la răspundere penală.
În acest fel, prin neîndeplinirea acestor acte care țin de atribuțiile lor de serviciu, polițiștii din Poliția Municipiului Sighișoara îi ajută pe făptuitori să scape de răspunderea penală pentru infracțiunile pe care le-au comis.
Despre un astfel de ,,modus operandi”, cunoscătorii domeniului judiciar apreciază că este mult mai simplu, eficient, cu rezultat sigur de reușită și cu costuri mult mai mici decât cel al altor ,,rețete judiciare”,
Acesta pare a fi motivul pentru care, cel puțin la Poliția Municipiului Sighișoara, el este utilizat în mod atât de intens și fără ca șeful de subunitate de poliție sau șeful Inspectoratului Poliției Județului Mureș, să inițieze măsuri de constatare și reprimare legală a polițiștilor implicați în acest tip de activități infracționale.
Cu privire la aceste încălcări de natură infracțională a dispozițiilor legale, șeful Poliției Municipiului Sighișoara, comisarul șef de poliție Cristian RĂCLARU și șeful Inspectoratului Poliției Județului Mureș, chestorul de poliție Constantin MIHALACHE se poartă ca și cum ar fi în concediu de odihnă.
Grav este că nici șefii lor din Inspectoratul General al Poliției Române nu par interesați de acest tip de probleme.
