Așa după cum au putut constata cititorii publicației noastre, indiferent că sunt civili sau purtători de epoleți, în articole publicate anterior, am informat despre numeroase situații negative existente în Inspectoratul General al Poliției Române și mai ales în Direcția de Combatere a Criminalității Organizate, dar nu doar în cadrul acestora.
Multe dintre situațiile prezentate au o certă relevanță penală și impun, într-o logică legală normală, dispunerea în regim de urgență de măsuri de verificare și/sau de cercetare a acestora.
Și mai impun și dispunerea altor măsuri mai serioase pentru a se forța aplicarea dispozițiilor legale în cadrul acestor agenții de aplicare a legii care par a fi scăpate total de sub orice control real de legalitate.
Aceste măsuri sunt cunoscute în terminologia juridică ca fiind măsuri preventive și au ca scop prevenirea săvârșirii comiterii altor infracțiuni.
La acest moment, luarea acestui tip de măsuri împotriva celor semnalați pentru săvârșirea unor astfel de fapte, se lasă așteptată datorită unor motive care și ele pot constitui motive ale angajării răspunderii penale.
În mod normal, orice agenție de aplicare a legii, inclusiv Inspectoratul General al Poliției Române și DGPI din MAI trebuie să își desfășoare activitatea în conformitate cu dispozițiile legale.
Grav este că nu fac ce și cum au obligația legală de a face și nici nu se observă existența dispobibilității de a face așa ceva.
Prin informarea opiniei publice despre numeroasele activități de încălcare a dispozițiilor legale săvârșite în structurile Poliției Române de către funcționarii care își desfășoară activitatea în cadrul acestei agenții de aplicare a legii, nu încercăm să discredităm respectiva agenție.
Polițiștii din toate structurile Poliției Române fac o treabă excelentă în acest sens, iar dacă ar fi luată decizia de contractare de servicii de consultanță pentru a distruge în mod eficient imaginea și credibilitatea Poliției Române, în mod cert ar fi foarte dificil să îmbunătățească ceea ce au făcut polițiștii până la acest moment în acest sens.
Nu se pune problema că ar fi imposibil, dar cu siguranță, nu este ușor să faci Poliției Române mai mult rău decât i-au făcut deja polițiștii.
În articole publicate, am semnalat săvârșirea de grave și numeroase încălcări ale dispozițiilor legale comise de către polițiști din Direcția de Combatere a Criminalității Organizate și din Inspectoratul General al Poliției Române, context în care au fost menționate în mod argumentat și probat, numele polițiștilor, chestor de poliție Cătălin-Bogdan ȘERBAN directorul Direcției de Combatere a Criminalității Organizate și adjuncții lui, comisar șef de poliție Victor NISTOR și comisar șef de poliție Daniel FILIP, comisar șef de poliție Flavius Dorin NISTOR șeful Serviciului de Combatere a Criminalității Informatice din Direcția de Combatere a Criminalității Organizate și al subalternilor lui, comisar șef de poliție Maria Cristina BANU, comisar șef de poliție Elena SAVU, comisar șef de poliție Costel PELCARU, comisar șef de poliție Stelian STANCIU, comisarul de poliție Alexandru RÂPEANU subcomisar de poliție Stelian TUINEA, Sandu-Nicolae COTELIN Cosmin-Alin PARASCHIV, Răzvan-Alin STĂNIMIR, comisar șef de poliție Alexandru ZAMBARDI șeful Structurii de securitate din Inspectoratul General al Poliției Române, dar și al chestorului de poliție Virgil SPIRIDON fost adjunct al șefului Inspectoratului General al Poliției Române și fost director al Direcției de Combatere a Criminalității Organizate.
Contrar obligațiilor legale care există și fireștilor așteptări ale membrilor comunității, atât funcționarii cu atribuții de conducere și control din Inspectoratul General al Poliției Române, cât și militarii din Ministerul Afacerilor Interne care posedă un anumit tip de atribuții, nu au adoptat conduita corectă de a verifica, constata, cerceta și sancționa faptele ilicite semnalate și pe autorii acestora, pe care i-au favorizat încercând să împiedice efectuarea cercetărilor față de aceștia.
Referitor la acest mod de exercitare a atribuțiilor de serviciu, menționăm că neîndeplinirea atribuțiilor de serviciu de către polițiști, nu este doar de interes personal a celui ale căror interese sunt vătămate, ci de interes public iar această formă de neîndeplinire a obligațiilor legale produce o vătămare a intereselor legale ale statului și a membrilor întregii societăți.
Fiind în perioada care precede sărbătorile pascale, având în vedere situația actuală din Poliția Română vom face referire prin reamintirea legendei biblice privind alungarea de către Iisus Hristos a negustorilor din templu despre o posibilă soluție la ceea ce există în neregulă în această agenție de aplicare a legii.
Potrivit surselor accesate,
,,Și a intrat Iisus în Templu și a alungat pe toți cei ce vindeau și cumpărau în templu și a răsturnat mesele schimbătorilor de bani și scaunele celor care vindeau porumbei. Și a zis lor: Scris este: „Casa Mea, casă de rugăciune se va chema, iar voi o faceți peșteră de tâlhari!” (Matei 21, 10-13)”
Pentru aceasta, Mântuitorul a pus mâna pe bici și i-a izgonit din Templu pe cei ce-și aveau afacerile în acea locație.
Din această perspectivă, pedeapsa lui Dumnezeu este un mijloc de a îndrepta lucrurile și a le aduce în bună rânduială, deoarece negustorii din Templu, care era un spațiu sacru destinate cultului divin, doar culegeau „roade”, speculând buna credință a închinătorilor, fiind profitori ai acelui spațiu cu destinație specială și închinat celor sfinte.
Prin prestațiile lor impure efectuate în incinta acelei case a Tatălui ceresc, ei au transformat un spațiu sacru într-un spațiu comercial impur și zgomotos în care nu era înfăptuită voia Domnului.
În acele vremuri, potrivit legendei biblice, pentru a repune lucrurile pe făgașul lor firesc, a fost nevoie de o vorbă aspră și de un bici pentru ca Mântuitorul să realizeze acest lucru!
În mod similar, pentru ca în Poliția Română să fie reinstaurată domnia legii, pentru a repune lucrurile pe făgașul lor firesc, iar sediile unităților de poliție să devină temple ale legii, este nevoie de vorbe aspre și de instrumente legale coercitive.
Nemaifiind timpul în care putea fi folosit biciul, în locul acestuia se poate lua în calcul folosirea cătușelor iar slujbele pentru păcătoșii care au încălcat Legea, este indicat să fie ținute de duhovnici care au calitatea de magistrați, din Direcția Națională Anticorupție.
Slujbele în spațiile pângărite de păcătoșii funcționari polițiști este previzibil că vor include, așa cum este firesc, multe citate și proceduri specifice din Codul de procedură penală, pe măsura gravității păcatelor comise de cei care au păcătuit transformând casa Legii în Casa Fărădelegii.
Pentru cei cu păcatele cele mai grele, este previzibil că li se vor da canoane care pentru ispășirea lor ar trebui să fie aplicate ani de zile, până când gândurile și pornirile păcătoase nu îi vor mai chinui, însă în mod sigur, toți ar trebui izgoniți din templu.
Dacă cineva dintre decidenții din structurile cu atribuții de verificare, control, constatare, cercetare și control înțelege ceva din pilda biblică, poate fi un bun moment să dispună alungarea din Templul Poliției Române a celor păcătoși.
Dacă nu vor face ce au obligația de a face, înseamnă că și ei trebuie izgoniți.
