După cum s-a putut și se poate citi în articolele publicate anterior, la Direcția de
Combatere a Criminalității Organizate din Inspectoratul General al Poliției
Române, pe fondul neîndeplinirii atribuțiilor de serviciu de către șefii profesionali,
există o stare de libertate degenerată în libertinism.
Această stare de lucruri este deosebit de vizibilă la Serviciul de Combatere a
Criminalității Informatice din Direcția de Combatere a Criminalității Organizate,
unde au fost comise atât de multe încălcări ale dispozițiilor legale încât este evident
că, într-o logică normală, întreaga echipă de conducere ar trebui înlocuită.
Opțiuni nu există deoarece potrivit unui raționament de bun simț, având în vedere
aspectele concrete de încălcare a dispozițiilor legale, în mod normal astfel de fapte
necesită luarea de măsuri preventive care nu se poate considera că sunt compatibile
cu rămânerea în spațiile de lucru în care se află la acest moment, cu rămânerea pe
funcțiile publice pe care sunt numiți și cu potențiala exercitare a atribuțiilor lor de
serviciu.
S-a scris despre potențiala exercitare a atribuțiilor lor de serviciu deoarece în
activitățile pe care le efectuează, în timpul programului normal de lucru pe care îl
au, polițiștii din Serviciul de Combatere a Criminalității Informatice au cu totul alte
preocupări decât cele care sunt înscrise în fișa postului fiecăreia dintre funcțiile
publice pe care sunt numiți și pentru care beneficiază de drepturi bănești ce sunt
plătite din fonduri publice.
Problema nu este despre mărimea drepturilor bănești de care beneficiază polițiștii
la care am făcut referire ci de faptul că ei le primesc în mod nemeritat iar unii
dintre ei nu îndeplinesc condițiile legale pentru a fi păstrați pe funcțiile publice pe
care sunt numiți.
După cum se cunoaște, polițiștii care își desfășoară activitatea profesională în
Serviciul de Combatere a Criminalității Informatice, au numeroase preocupări care
vizează posibila fraudare a concursurilor pentru ocuparea funcțiilor publice de
conducere, posibila fraudare a fondurilor pentru efectuarea de deplasări în interes
privat în localitățile lor de domiciliu, efectuarea de ședințe foto în zonele de
securitate ale Direcției de Combatere a Criminalității Organizate și postarea
rezultatului acestora, practicarea intensă până la epuizare, în timpul programului de
lucru, a jocurilor pe calculator, falsificarea rezultatelor examenelor de capacitate
fizică a personalului și alte activități similare.
Cu riscul ca aceste explicații să pară redundante, este de remarcat și de constatat că
aceste activități sunt efectuate în timpul programului de lucru în care ei au obligația
de a efectua activități profesionale care să satisfacă un interes public, nu să le
asigure relaxarea nervoasă la locul de muncă prin practicarea jocurilor pe
calculator.
Ca urmare a practicării acestui tip de activități și al neglijării îndeplinirii
atribuțiilor de serviciu de către polițiștii din Serviciul de Combatere a Criminalității
Informatice, nivelul real și neevidențiat în mod corect, la care a ajuns
infracționalitatea în domeniul informatic, este la nivelul stratului superior al
atmosferei, ca urmare a faptului că ziua are doar 24 de ore și este greu ca, la un
program atât de încărcat, să mai apuci să faci și altceva decât ce s-a menționat.
Oricum, în anumite momente, este firesc ca orice om, iar polițiștii din Serviciul de
Combatere a Criminalității Informatice sunt și ei oameni, să se gândească și la
altele, fiindcă așa este omenesc și polițienesc.
Iar ei o fac, inclusiv în timpul programului de lucru când ar trebui să facă cu totul
altceva și pentru care beneficiază de drepturi bănești pentru ceva ce ar trebui să
facă dar, din cauza multitudinii de preocupări ilicite, nu mai apucă să facă și
probabil și din cauza lipsei de dorință de a face așa ceva.
În cadrul preocupărilor de acest fel, unii, deștepți de felul lor, mai lasă și urme
informatice de ajungi să te gândești dacă s-au născut tâmpiți sau au trebuit să facă
pregătire pentru a ajunge la nivelul de tâmpenie la care se află.
Un exemplu al acestor preocupări este cel demonstrat de existența schimbului de
mesaje purtat în cadrul Serviciul de Combatere a Criminalității Informatice și în
care cineva își exprimă interesul pentru ,,promoția 2022”.
Textul postat de către comisarul șef de poliție Flavius Dorin NISTOR șeful
Serviciului de Combatere a Criminalității Informatice este mai mult decât relevant
privind preocupările polițiștilor din Serviciul de Combatere a Criminalității
Informatice în timpul programului de lucru:
,,Daa si mie imi plac”.
Analizând această situație se poate constata că imaginația comisarului șef de poliție
Flavius Dorin NISTOR șeful Serviciului de Combatere a Criminalității Informatice
și a altor participanți la această activitate de exteriorizare și expunere în grup a
fanteziilor pe care unii dintre ei le au, este efectuată la ora 11:37.
Fix în timpul programului de lucru când, potrivit dispozițiilor legale aplicabile în
materia raporturilor de serviciu, masculii polițiști postaci au obligația legală să facă
altceva decât făceau.
Pentru a nu uita vreun moment aspectele esențiale, pentru timpul în care ei aveau
,,fantezii umede”, au beneficiat de drepturi bănești reprezentând salarii și drepturi
conexe acestora, fiindcă la Serviciul de Combatere a Criminalității Informatice așa
ceva pare a fi ceva normal și acceptabil.
Un alt aspect de maxim interes este cel referitor la nivelul de pregătire al
comisarului șef de poliție Flavius Dorin NISTOR șeful Serviciului de Combatere a
Criminalității Informatice despre care se poate constata fără efort că este unul
extrem de redus care ridică serioase semne de întrebare despre felul în care a reușit
să devină absolvent al cursurilor școlii primare.
Din simpla vizualizare a modului în care scrie în limba română acest individ care
ocupă, el știe cum, o funcție de șef de serviciu în cea mai prestigioasă structură a
Inspectoratului General al Poliției Române, poți să te îngrozești la gândul referitor
la nivelul de pregătire al celor care ocupă funcții de nivel operativ.
O întrebare firească ar putea fi, unde a fost găsit acest analfabet demonstrat și la ce
poate fi el folosit.
Pentru cei care ar putea avea dubii, este de interes imaginea anexată articolului și
care demonstrează că, comisarul șef de poliție Flavius Dorin NISTOR șeful
Serviciului de Combatere a Criminalității Informatice este ceva despre care în mod
normal, nu se poate demonstra cum a ajuns acolo unde este.
În sensul clarificării unor eventuale preocupări care au fost exprimate, este de
precizat că nu vă interceptează nimeni comunicările.
Sau, cel puțin, nu în mod neautorizat și poate nu din această perioadă.
În caz afirmativ, există și un aspect pozitiv deoarece în situația în care cineva nu
își amintește toate detaliile faptelor reprobabile despre care s-a discutat încă din
faza de planificare a comiterii acestora, lecturarea transcrierii acestora, poate să
ajute la reamintirea acelor detalii.
Pentru cei care au tendința de a regreta ce au vorbit și nu este bine că au vorbit,
este de reamintit că în viață nu este bine să spui ce nu vrei să citești.
Dar poate că nu este nevoie și își amintesc toate detaliile.
Adevărul îi va elibera dar adevărul mai și leagă.
Până la acest moment inevitabil al readucerilor aminte, este de constatat că,
comisarul șef de poliție Flavius Dorin NISTOR șeful Serviciului de Combatere a
Criminalității Informatice încă are acces la informații clasificate.
Coafura lui încă rezistă, dar vântul continuă să bată.
