În precedentele episoade ale serialului nostru de dezvăluiri, am prezentat unele dintre multele aspecte de încălcare a prevederilor legale de către Direcția de Combatere a Criminalității Organizate din Inspectoratul General al Poliției Române, care din felul în care s-a luat cunoștință despre existența lor, par a face parte din rutina activităților care sunt derulate în cadrul structurii polițienești menționate și care este cea mai prestigioasă dintre structurile Poliției Române și chiar din Ministerul Afacerilor Române.
Dar una este prestigiul și alta este starea de legalitate din cadrul Direcției de Combatere a Criminalității Organizate, la acest moment eforturile polițiștilor care și-au îndeplinit cu onestitate și eficiență atribuțiile de serviciu în această structură polițienească, fiind compromise prin activități derulate în mod cotidian de către polițiști pentru care apartenența la D.C.C.O. nu este tratată cu respectul cuvenit.
De altfel, nici prevederile legale nu se bucură de un respect absolut din partea unora dintre cei care ocupă funcții de conducere în Direcția de Combatere a Criminalității Organizate, aceasta fiind un loc de unde se obțin drepturi salariale, drepturi conexe și în cazul unora, foloase necuvenite, nu unul în care să fie practicată o profesie de vocație așa cum este cea de polițist.
Deoarece este de dorit ca Direcția de Combatere a Criminalității Organizate să redevină ce a fost, chiar dacă unii polițiști sunt constrânși să se pensioneze din cauza unora dintre abuzurile la care s-a făcut referire, continuăm seria de dezvăluiri despre aspecte cu relevanță penală comise în special în cadrul Serviciului de Combatere a Criminalității Informatice.
Menționăm că în conformitate cu prevederile H.G. nr. 1.198 din 29 septembrie 2022 privind drepturile de transport, pe teritoriul național, ale personalului din instituțiile de apărare, ordine publică și securitate națională, polițiștii au beneficiat în perioada 2022-2024 de alocarea unei sume forfetare pentru deplasarea în interes personal în localitățile în care își au domiciliul, unii dintre aceștia beneficiind chiar și câte 4500 lei lunar în acest sens.
Printre beneficiarii de astfel de sume de bani primite în scopul declarant de a se deplasa în localitățile în care își au domiciliul, sunt comisarul șef de poliție Flavius Dorin NISTOR și alți subalterni ai acestuia, inclusiv comisarul de poliție Alexandru RÂPEANU, însă documentele întocmite și depuse în vederea decontării erau neconforme cu realitatea, deoarece aceștia fie rămâneau în București, fie se aflau în alte zone ale țării în perioadele în care, așa cum au menționat în fals în documentele respective în scopul inducerii în eroare a instituției din care făceau parte, prin prezentarea ca adevărată a faptei mincinoase că se deplasau în localitățile lor de domiciliu.
Acest aspect rezultă din listingurile convorbirilor telefonice ale polițiștilor beneficiari , care atestă că locația lor la datele pentru care au solicitat decontarea contravalorii serviciilor de transport, era alta decât localitățile lor de domiciiliu în care trebuiau să se deplaseze pentru a putea beneficia de decontarea de cheltuieli de transport.
În acest mod polițiștii implicați în activitățile infracționale descrise, au obținut venituri ilicite, aducând un prejudiciu considerabil bugetului de stat deoarece acest mod de operare a fost replicat pe scară largă și în alte structuri ale Inspectoratului General al Poliției Române care au uzitat de acest ,,mod de operare” identificat și folosit cu succes confirmat de către polițiștii din Direcția de Combatere a Criminalității Organizate.
Cât anume au cunoscut comisarul șef de poliție Daniel FILIP și chestorul de poliție Cătălin Bogdan ȘERBAN, directorul adjunct și respectiv directorul Direcției de Combatere a Criminalității Organizate despre ce anume făceau subalternii lor din Serviciul de Combatere a Criminalității Informatice, este greu de scris, dar este greu de presupus că nu știau cum înțelegeau aceștia să folosească timpul din programul normal de lucru, despre incidentele de securitate, trucarea concursurilor pentru ocuparea funcțiilor de conducere, întocmirea ,,cu dedicație specială” a caietelor de sarcini pentru licitațiile de atribuire a proiectelor, fraudarea bugetului Inspectoratului General al Poliției Române prin folosirea de înscrisuri oficiale falsificate și alte activități similare.
Într-un asemenea context, în mod firesc se pune problema dacă lăsarea lor pe funcțiile de conducere pe care le ocupă, este o decizie justificată, iar în caz afirmativ, cine trebuie să răspundă, eventual și penal, pentru aceasta.
Pentru cei care au reflexul de a susține că astfel de persoane sunt extraordinare și nemaipomenite iar prezența lor în cadrul agențiilor de aplicare a legii este un fapt care pentru simpla lui existență merită un tratament special, de îngăduință și eventuală impunitate, este de precizat că pentru tot ce fac bine, ei sunt beneficiari de drepturi salariale și conexe generoase, motiv pentru care nu este justificat ca să le fie trecute cu vederea neîndeplinirea atribuțiilor lor de serviciu.
În concluzie, păstrarea în actualul context, pe funcțiile de conducere pe care le ocupă în prezent a comisarului șef de poliție Daniel FILIP și a chestorului de poliție Cătălin Bogdan ȘERBAN, directorul adjunct și respectiv directorul Direcției de Combatere a Criminalității Organizate, nu este o opțiune care s[ fie în mod logic argumentabilă, mai ales dacă în condiții normale de examinare a situației stării de legalitate din unitatea pe care o conduc, poate să le fie antrenată răspunderea penală pentru ce s-a întâmplat în zona lor de responsabilitate.
