Există o veche și lungă tradiție în Direcția de Combatere a Criminalității Organizate, Inspectoratul General al Poliției Române și Ministerul Afacerilor Interne cu privire cu privire la încălcarea dispozițiilor legale în cadrul structurilor acestor instituții, după cum există o veche și lungă tradiție în practica lor, pentru a ,,acoperi” respectivele încălcări, în scopul favorizării nelegale a unor funcționari care se dorește să nu suporte rigorile legii.

La o primă privire, aceste tradiții și practici, par a prezenta elementele de tipicitate ale unor fapte incriminate de legea penală.

La o analiză exigentă a tradițiilor, practicilor și faptelor individuale de încălcare a dispozițiilor legale comise în cadrul Direcției de Combatere a Criminalității Organizate, Inspectoratul General al Poliției Române, Ministerul Afacerilor Interne și structurilor acestora, se poate constata, fără riscul de a greși, că ele nu doar par, ci chiar prezintă elementele de tipicitate ale unor fapte incriminate de legea penală.

În mod concret este o construcție ilicită care funcționează în cadrul uneia oficiale și sub acoperirea legală a acesteia, ,,la vedere”, cu activitate ilicită notorie, înțeleasă de către cei care înțeleg modul de funcționare al autorităților publice și al instituțiilor publice și ale cărei activități au ca rezultat efectuarea de verificări/cercetări privind fapte imputabile unor polițiști, ignorarea de probe, denaturarea realității și în final, formularea de concluzii incorecte privind aspectele ce sunt imputate polițiștilor.

Asta este activitatea structurilor cu atribuții de control intern, percepută de unii a fi, ca la verii noștri italieni, o activitate de ,,lavare il pasticcio”, în care suportă consecințele legale ale faptelor ilicite pe care le-au comis, doar cei la care acceptă să renunțe structurile din care fac parte, iar în cazurile celorlalți, sunt formulate concluzii de neconfirmare a aspectelor sesizate și care îi vizează.

O altă categorie de polițiști ale căror fapte, reale sau doar imputate, fac obiectul activităților de verificare/cercetare, sunt cei față de care colegii lor din structurile cu atribuții de control intern, sunt lipsiți de înțelegere, reținere și manifestă fermitate excepțională.

În această categorie sunt incluși în mod obișnuit polițiștii care fac parte din organele de conducere ale organizațiilor sindicale și cei care din diferite motive sunt dezagreabili șefilor lor profesionali.

Cea de a treia categorie de polițiști este cea ale căror fapte de încălcare ale dispozițiilor legale, ajung în atenția publicului, iar șansele pentru accesul la o procedură neviciată, pentru persoanele care au sesizat respectivele încălcări, cresc odată cu nivelul de promovare mediatică de care beneficiază faptele pe care le-au sesizat.

În situația pe care o avem în vedere, este vorba despre existența în spațiul public, de numeroase semnalări și informații, privind comiterea unei sume de încălcări ale dispozițiilor legale în cadrul Serviciului de Combatere a Criminalității Informatice din Direcția de Combatere a Criminalității Organizate.

Conform tradiției, practicii și experienței acumulate în timp, în Inspectoratul General al Poliției Române și Ministerul Afacerilor Interne, atunci când apare o situație de acest tip, se încearcă o perioadă cât mai lungă de timp ignorarea acesteia, apoi dispunerea de verificări iar ulterior dispunerea de măsuri legale adecvate situației, încercând să se producă pierderea interesului și reducerea presiunii atenției publice pentru tema respectivă, pentru a putea fi asigurată eventuala luare a unor măsuri simbolice față de autorii încălcării dispozițiilor legale.

La acest moment, pentru funcționarii din Direcția de Combatere a Criminalității Organizate, Inspectoratul General al Poliției Române și Ministerul Afacerilor Interne și pentru militarii din M.A.I., care au atribuții în domeniul protejării informațiilor clasificate, situația privind comiterea de încălcări ale dispozițiilor legale de către polițiștii din Serviciul de Combatere a Criminalității Informatice, este de notorietate și în afara instituțiilor menționate iar cei care posedă capacitatea de a înțelege, constată că în cazul unor situații similare, se procedează în mod diferit.

La aceasta se adaugă faptul că, în cadrul Direcției de Combatere a Criminalității Organizate există o stare de recidivă în materia incidentelor de securitate și a încălcării prevederilor legale privind protejarea informațiilor clasificate.

După cum se cunoaște și de către chestorul de poliție Virgil SPIRIDON, fostul director al Direcției de Combatere a Criminalității Organizate și de comisarul șef de poliție Daniel FILIP actual adjunct al directorului Direcției de Combatere a Criminalității Organizate, anterior una dintre funcțiile de adjunct a directorului Direcției de Combatere a Criminalității Organizate era ocupată de către comisarul șef de poliție Constantin BOLBOȘANU.

Unii susțin că își amintesc că între el și chestorul de poliție Virgil SPIRIDON exista o relație apropiată, conform zicalei populare românești, ,,Cine se aseamănă se adună!”.

Adică director cu director adjunct.

Despre alte motive de adunare a celor doi, nu ne vom referi în cadrul acestui articol, deoarece ar deveni prea lung.

Ce este de interes este faptul că adjunctul directorului Direcției de Combatere a Criminalității Organizate comisarul șef de poliție Constantin BOLBOȘANU care deținea și calitatea de funcționar de securitate al D.C.C.O. era cunoscut pentru preocupările lui infracționale care erau notorii și îl calificau ca fiind incompatibil cu accesul la informații clasificate.

Despre el și preocupările lui infracționale existau mențiuni ample și argumentate temeinic în evidențele unității care avea și are atribuții de protejare a informațiilor clasificate, dar din motive ce exced dispozițiilor legale, comisarul șef de poliție Constantin BOLBOȘANU a fost păstrat ca funcționar de securitate până la momentul arestării lui preventive.

Unii apreciază că, având în vedere tradițiile și practicile existente, este posibil ca și în cazul celor semnalați ca autori de încălcări a dispozițiilor legale, să se aștepte momentul eventualei dispuneri de măsuri preventive, pentru a se face, ce trebuia făcut de mult în cazul lor.

În acest timp, unii spun că, polițistele care nu sunt căsătorite cu polițiști ori au greutatea fizică sub cea agreată în cadrul unei structuri a Direcției de Combatere a Criminalității Organizate, sunt expuse la atitudine de excludere și ură, pe motiv de apartenență a soțului la o instituție neagreată în cadrul direcției menționate.

Despre această atitudine se spune că este tolerată și nereprimată legal, fapt care este nu doar deplasat pentru relațiile ce trebuie să existe între funcționarii ce activează într-o agenție de aplicare a legii, ci și periculos de nelegal.

Tot ca o aducere aminte, este de reflectat la faptul că, comisarul șef de poliție Flavius Dorin NISTOR șeful Serviciului de Combatere a Criminalității Informatice continuă să aibă acces la informații clasificate și la răspunderea legală a celor din vina cărora se întâmplă asta.