Anterior am scris despre problemele care sunt la Direcția de Combatere a Criminalității Organizate datorită a ce s-a întâmplat până acum la structura sa componentă intitulată Serviciul de Combatere a Criminalității Informatice, loc în care, pentru polițiștii care își desfășoară activitatea în cadrul respectivei structuri, noțiunea de dispoziție legală pare să aibă un înțeles diferit de cel pe care îl are pentru alte persoane.
Această interpretare a respectivei noțiuni pare a fi motivul pentru care, în viitorul foarte apropiat, mai mulți polițiști din Serviciul de Combatere a Criminalității Informatice, în mod previzibil, urmează să aibă probleme legale de gravitate medie spre ridicată, pentru legăturile lor cu activități ilicite.
Dintre ele, cea mai blândă problemă este cea referitoare la încălcarea dispozițiilor legale în materia protejării informațiilor clasificate și care pentru început, pentru cei mai mulți dintre ei, în mod logic și legal, va avea drept consecință pierderea dreptului de a avea acces la informații clasificate.
Deși astfel de decizii au efecte semnificative și dureroase asupra carierei profesionale a polițiștilor, totuși din așa ceva nu se moare, deoarece cei afectați de măsura de revocare a dreptului de a avea acces la informații clasificate, nu vor fi în situația de a li se înceta raporturile de serviciu cu instituția publică ai cărei funcționari sunt.
Mai serios urmează să fie afectați polițiștii care nu au îndeplinit acele acte care țin de atribuțiile lor de serviciu, ori le-au îndeplinit în mod defectuos și prin aceasta au făcut posibilă comiterea faptelor pentru care colegilor lor trebuie să li se revoce accesul la informații clasificate.
Referitor la cea de a doua categorie de polițiști, unii ar putea spune/scrie că faptele acestora par să aibă relevanță penală și că au șanse reale să le fie atrasă răspunderea penală pentru ce nu au făcut sau au făcut în mod defectuos, deoarece prin acțiunile și/sau inacțiunile lor, au vătămat interesele legitime ale instituției publice ai căror funcționari sunt cu toții.
Despre cei din a doua categorie, se poate constata că din cauza lenei, ,,miserupismului”, lipsei de respect față de dispozițiile legale și necesității de a se conforma prevederilor acestora, ca urmare a modului de a-și îndeplini atribuțiile de serviciu, prin neinițierea de demersuri legale care să îi vizeze pe cei ce au încălcat dispozițiile legale în materia protejării informațiilor clasificate, au ratat șansa de a avea o existență profesională liniștită.
Pentru ei viitorul pare să arate sumbru deoarece deși au cunoscut despre incidentele de securitate care se produceau cu o frecvență ridicată în Serviciul de Combatere a Criminalității Informatice și nimeni nu avea vreo pornire să le ascundă, cei care cunoșteau despre această practică a încălcării dispozițiilor legale, nu au efectuat vreun demers legal, nici ca să constate faptele, nici ca să stopeze comiterea lor.
În acest sens, relațiile dintre polițiști și șefii lor ierarhici, se pare că erau și sunt unele foarte ,,relaxate”, nespecifice structurilor din sistemul agențiilor de aplicare a legii și care constituie un factor favorizant al producerii de derapaje de la legislația care le este aplicabilă.
În fotografia care este realizată în Biroul nr. 229 al Direcției de Combatere a Criminalității Organizate, unde este zonă de securitate, pot fi observate un număr de 7 persoane de gen masculin, din a căror atitudine rezultă că au cooperat și pozat pentru realizarea imaginii foto.
Ce atrage în mod special atenția este ținuta lor vestimentară care, în condiții de necunoaștere a personajelor reprezentate în imaginea foto, te poate face să crezi că sunt persoane din zona de activitate ilicită și nu de ofițeri din Inspectoratul General al Poliției Române.
Fie și doar impresia pe care o produce imaginea celor reprezentați în imaginea foto, te face să realizezi că ceva nu este în regulă în acel spațiu și cu acel colectiv profesional de polițiști.
Oare șefii lor nu au nimic de spus/scris despre vestimentația, atitudinea și felul în care arată polițiștii respectivi?
Cel mai probabil, la ei este vorba despre obișnuință, lipsă de jenă față de cetățenii cu care interacționează și de șefii lor profesionali și de neexercitarea de către aceștia a atribuțiilor manageriale.
Despre polițiști în general se cunoaște că primesc anual sume de bani pentru a-și cumpăra haine, fapt pentru care, nu poate fi acceptată nicio explicație/scuză pentru felul în care arată acei funcționari publici într-un spațiu oficial.
Aspectul lor este absolut jenant și prezența ca funcționar public echipat în chiloți la locul de activitate din instituția publică, arată cât de mult este desconsiderată calitatea de polițist și instituția din care fac parte.
Cum este posibil ca niște funcționari publici să fie tolerați într-o astfel de vestimentație specifică zonelor de activitate ilicită de la periferiile localităților, doar comisarul șef de poliție Flavius Dorin NISTOR șeful Serviciului de Combatere a Criminalității Informatice comisarul șef de poliție comisarul șef de poliție Daniel FILIP directorul adjunct al Direcției de Combatere a Criminalității Organizate care are în coordonare serviciul menționat, pot să explice.
Tot ei ar trebui să fie în măsură să confirme, ori să infirme în mod temeinic argumentat și fundamentat pe probe, informațiile referitoare la existența în cadrul Serviciului de Combatere a Criminalității Informatice, a unei atitudini de misoginie, excludere, bullyng și aversiune față de unele persoane.
Motivele acestei atitudini pot fi presupuse și nu fac cinste colectivului în care există acea atitudine cu un pronunțat caracter discriminatoriu.
Până la dezvoltarea acestei teme de o reală gravitate, revenind la titlul articolului, precizăm că cei 7 reprezentați în imaginea foto realizată în zona de securitate a Serviciul de Combatere a Criminalității Informatice, pot fi considerați a fi pe făraș.
Adică pe acel obiect casnic folosit în activitatea de curățenie și pe care în mod obișnuit se adună gunoiul.
