În episoadele anterioare ale serialului de dezvăluiri am prezentat modul în care polițiști din Direcția de Combatere a Criminalității Organizate au produs cel mai mare incident de securitate din istoria Poliției Române.
Despre această situație care ar fi normal să genereze preocupări la nivelul conducerii Ministerului Afacerilor Interne, nimeni nu vrea să audă nimic deoarece ei sunt ocupați să dispună și să impulsioneze activitățile de poliție politică împotriva persoanelor în vârstă care își exercită dreptul constitutional la liberă exprimare, formulând opinii cu privire la situația dezastruoasă în care politicenii post-decembriști au adus România.
Acele persoane în vârstă sunt ținta acțiunilor dirijate ale polițiștilor, nu neregulile din structurile Ministerului Afacerilor Interne și mai ales cele care au ca rezultat îngreunarea sau poate chiar zădărnicirea cercetărilor în cauze penale importante și tragerea la răspundere penală a făptuitorilor, pentru care au fost alocate importante resurse publice.
În episodul anterior al serialului de dezvăluiri, am menționat că prin modul concret de acțiune al polițiștilor din Direcția de Combatere a Criminalității Organizate, s-a permis părăsirea teritoriului României de către liderului grupului infracțional organizat compus din 300 de persoane și față de care procurorii D.I.I.C.O.T. efectuau activități de urmărire penală în dosarele penale nr. 1125/19/P/2024 și 4753/19/P/2424.
Referitor la această situație, este de notorietate că în astfel de spețe, liderul grupării, care se află întotdeauna pe teritoriul altui stat, controlează de la distanță sistemele informatice folosite de persoanele din call-center, iar la orice suspiciune de intervenție a autorităților în call-center, acesta întrerupe de la distanță funcționarea sistemelor informatice respective ștergând probele, lucru care s-a întâmplat și cu ocazia acțiunii din data de 09 iulie 2025.
În mod firesc se pune întrebarea, de ce s-a permis de către polițiștii din Direcția de Combatere a Criminalității Organizate să-l lase să plece din România, când se știa că va proceda de această manieră și că va îngreuna desfășurarea cercetărilor, pierzându-se probele relevante?
În mod firesc se pun următoarele întrebări:
De ce a fost lăsat să plece știind ca după ce va lua act de intervenția autorităților polițienești române, acesta nu se va mai deplasa benevol în România, iar din Israel nu poate fi extrădat?
De ce să alegi să-l lași să plece pe liderul grupului infracțional organizat, care este piesa cea mai importantă, fiind de notorietate faptul că după desfășurarea acțiunii operative, grupul infracțional se va reorganiza sub coordonarea lui într-o altă țară?
De ce să nu arestezi liderul grupării și să alegi în schimb compromiterea prin oamenii acestuia, a spațiilor Inspectoratului General al Poliției Române rezervate protecției informațiilor clasificate, în maniera prezentată mai sus?
Cine este creierul care a coordonat în detaliu acestă acțiune operativă, care va rămâne în istorie nu doar ca una de sabotare a activităților efectuate de procurorii D.I.I.C.O.T. în dosarele penale nr. 1125/19/P/2024 și 4753/19/P/2424, ci și cel mai mare incident de securitate din istoria Poliției Române?
Informațiile existente sunt că activitatea descrisă mai sus, a fost realizată de către șeful Serviciului de Combatere a Criminalității Informatice din cadrul Direcției de Combatere a Criminalității Organizate, comisarul șef de poliție Flavius Dorin NISTOR, care ocupă de doi ani de zile această funcție de conducere.
Motivele pentru care a procedat în acest mod, în condițiile în care se susține că, ca fost șef al biroului de profil din cadrul Serviciului de Combatere a Criminalității Informatice, ar poseda o ”vastă experiență” în domeniul cercetării fraudelor informatice, pot fi doar presupuse, însă nu poate fi suspectat de prostie deoarece nu ar avea motive să ocupe acea funcție.
Despre comisarul șef de poliție Flavius Dorin NISTOR se cunoaște că este în relații apropiate cu ofițerul Virgil SPIRIDON, fost șef al Serviciului de Combatere a Criminalității Informatice, fost director al Direcției de Combatere a Criminalității Organizate și fost adjunct al șefului Inspectoratului General al Poliției Române, fiind perceput ca beneficiar al susținerii sale în cadrul instituției, motiv pentru care a ajuns să ocupe timp de peste 10 ani de zile funcții de conducere în cadrul I.G.P.R..
Numele ofițerului Virgil SPIRIDON, actual chestor de poliție, fost adjunct al șefului Inspectoratului General al Poliției Române aflat în prezent în funcția de director de operațiuni al Biroului Programe Cybercrime al Consiliului Europei, este cunoscut ca fiind în relații cu politicianul Robert-Sorin NEGOIȚĂ.
Despre natura nepotrivită a acestor relații se va reveni ulterior, însă este interesant de aflat dacă șefii lui au cunoștință despre existența acestor relații.
