Anterior am prezentat problematica relațiilor dintre politicianul Robert Sorin NEGOIȚĂ fost deputat și actual primar al Sectorului 3 din București și un grup de ofițeri din Direcția de Combatere a Criminalității Organizate din Inspectoratul General al Poliției Române, exprimând o firească neîncredere în faptul că lipsa de interes a organelor de poliție pentru cercetarea aspectelor de încălcare a prevederilor legale semnalate public că au fost comise de către politician, nu are legătură și cu relațiile pe care acesta le are cu persoane din mediul polițienesc.
Am prezentat și modul în care un ofițer de poliție dintre cei a căror asociere cu Robert Sorin NEGOIȚĂ este demonstrată, nici mai bun, nici mai rău, nici mai merituos, nici mai puțin merituos, nici mai harnic, nici mai leneș, nici mai eficient, nici mai puțin eficient decât foarte mulți dintre colegii lui din Direcția de Combatere a Criminalității Organizate, a beneficiat de o ascensiune profesională de excepție și care din punct de vedere logic nu poate fi explicată decât prin asocierea cu politicianul menționat.
De altfel, este imposibil să explici fie și doar colegilor ofițerului Virgil SPIRIDON din Direcția de Combatere a Criminalității Organizate și mai ales celor care au avut rezultate profesionale de nivel superior celor avute de acesta, de ce nu au fost avansați și ei la gradul profesional de chestor de poliție și să ocupe funcții de adjunct al șefului Inspectoratului General al Poliției Române ori superioare acesteia, deoarece dacă în cazul lui s-a putut, nu există niciun motiv de bun simț pentru care pentru ei să nu se poată.
Un astfel de raționament este logic iar cei care ar avea motive să considere că erau îndreptățiți să beneficieze de un astfel de tratament din partea Ministerului Afacerilor Interne și a Inspectoratului General al Poliției Române, nu sunt puțini.
Fără a susține că ofițerul Virgil SPIRIDON nu ar fi meritat să fie avansat la gradul profesional de chestor de poliție și să fie numit în funcția de adjunct al șefului Inspectoratului General al Poliției Române, în mod firesc este logic să încercăm să aflăm de ce nu s-a procedat în mod similar și în cazul celorlalți ofițeri din Direcția de Combatere a Criminalității Organizate care au avut performanțe profesionale similare ori de nivel superior celor ale fericitului chestor de poliție.
Direcția de Combatere a Criminalității Organizate a avut în mod tradițional ofițeri de certă valoare profesională demonstrată și cu rezultate profesionale excepționale, însă recunoașterea meritelor a fost făcută în baza unui algoritm demn de o aprofundată și severă investigare penală.
Pentru a nu se înțelege că activitatea de prostituare profesională a polițiștilor în raporturile lor cu politicianul Robert Sorin NEGOIȚĂ a funcționat doar în cazul ofițerului Virgil SPIRIDON, aducem în discuție cazul unui alt coautor al lucrării ,,Criminalitatea organizată – Tratat de teorie și practică judiciară”, deoarece nu doar unul pare a fi în situația de a fi fost beneficiar al relațiilor cu politicianul menționat.
Între coautorii lucrării figurează Costel PELCARU, personaj care potrivit unor informații verificate, a fost numit în cadrul fostei Direcții Generale de Combatere a Criminalității Organizate, devenită ulterior prin reducerea nivelului structurii, Direcția de Combatere a Criminalității Organizate.
Costel PELCARU a fost mutat din afara structurilor de combatere a criminalității organizate și fără a deține nici măcar informații și experiență firave în domeniul activităților polițienești de combatere a criminalității organizate, a fost numit în funcția de director adjunct al Direcției de Combatere a Traficului de Persoane care funcționa în cadrul Direcției Generale de Combatere a Criminalității Organizate.
Motivele avute în vedere pentru care un personaj despre care erau vehiculate numeroase informații negative și care nu avea vreo experiență în domeniul activităților polițienești de combatere a criminalității organizate, a fost numit pe o funcție de director adjunct în cadrul Direcției Generale de Combatere a Criminalității Organizate, la o direcție a cărei obiect de activitate avea un grad ridicat de specificitate, sunt demne de investigare penală.
După reducerea nivelului Direcției de Combatere a Traficului de Persoane cu ocazia reorganizării Direcției Generale de Combatere a Criminalității Organizate, ofițerului Costel PELCARU i-a fost găsit loc pe funcție de conducere la Brigada de Combatere a Criminalității Organizate București, unde a fost numit în funcția de adjunct al șefului brigăzii.
Justificarea tratamentului favorizant al ofițerului Costel PELCARU, pare a fi justificat de relațiile cu mediul politic PSD-ist și ulterior de deținerea calității de coautor al lucrării ,,Criminalitatea organizată – Tratat de teorie și practică judiciară” alături de politicianul Robert Sorin NEGOIȚĂ.
Unii spun că preocuările lui îl situau în aceeași tabără cu ofițerul Constantin BOLBOȘANU, care ocupa și el funcția de director adjunct și care a fost arestat preventiv și condamnat pentru comiterea de infracțiuni de corupție săvârșite în legătură cu exercitarea atribuțiilor lui de serviciu.
Despre defunctul condamnat Constantin BOLBOȘANU se știe că era în relații apropiate și cu ofițerul Virgil SPIRIDON, existând un spațiu larg pentru deducții logice și presupuneri.
Astăzi fiind ziua lui onomastică, îi urăm să aibă o foarte bună inspirație pentru a încerca să explice colaboratorilor lui profesionali și actualilor șefi, în ce condiții a ajuns să se asocieze cu un politician cu preocupări infracționale notorii și că această asociere nu este de natură a constitui un motiv pentru a i se revoca accesul la informații clasificate.
Chiar dacă pare o misiune imposibilă, el are posibilitatea să încerce, însă cei care au de primit explicațiile lui, nu înseamnă că au obligația să le creadă.
