La 30 Septembrie 2025 a fost prezentată în publicația ,,Lovitura de Presă” de către talentatul jurnalist Cătălin TACHE, informația conform căreia generalul-maior (rez.) Alexandru Cătălin IONIȚĂ, fost șef al Serviciului de Combatere a Criminalității Economice Sector 1 din Direcția Generală de Poliție a Municipiului București, fost șef al Direcției de Investigare a Criminalității Economice din Inspectoratul General al Poliției Române, fost șef al Inspectoratul General al Poliției Române, fost director general al Direcției Generale Anticorupție din Ministerul Afacerilor Interne, urmează să dea ,,probe de scris” la o important instituție a statului român.
Pentru persoanele nefamiliarizate cu problematica din Ministerul Afacerilor Interne instituția unde generalului-maior (rez.) Alexandru Cătălin IONIȚĂ i se oferă posibilitatea de a-și exersa scrierea olografă într-un cadru oficial, este Direcția Națională Anticorupție, așa cum este normal pentru un fost șef al Direcției Generale Anticorupție și pentru destui dintre cei care își desfășoară, ori și-au
desfășurat activitatea în cadrul acestei structuri.
Deplasat ar fi fost să fie chemat la o altă instituție, dar atât timp cât a fost încadrat la anticorupție și este chemat la anticorupție, lucrurile sunt așa cum trebuie să fie, chiar dacă sunt întârziate mult față de momentul când, așa cum consideră unii, lucrurile ar fi trebuit să fie făcute.
Credem că ar fi fost o mare rușine ca atât timp cât ai fost șef la Direcția Generală Anticorupție, să fii suspectat pentru infracțiuni lumești cum ar fi, furt, viol, tâlhărie, proxenetism sau trafic de persoane ori de droguri, dar dacă este despre corupție, lucrurile sunt normale.
Problema nu este de ce, fiindcă conform percepției publice, motive sunt numeroase, ci cu care dintre faptele care îl au ca autor, este așteptat să dea explicații și cum ar fi dacă soluțiile din alte cauze în care în mod aparent s-a procedat la cercetarea lui și au fost dispuse soluții de netrimitere în judecată, ar fi infirmate.
Fără să încălcăm prezumția de nevinovăție a personajului care posedă același număr de stele mari pe umăr cu cele pe care le avea Eremia Grigorescu când a câștigat Bătălia de la Mărășești, formulăm presupunerea că acesta ar putea fi întrebat și despre acumulările cunoscute de bunuri și valori care la un moment dat se cunoaște că depășeau cu 1.157.736 Lei ceea ce în mod teoretic poate justifica în mod legal.
Și este vorba doar despre averea aflată ,,la vedere”.
Fără să luăm în discuție meritele și motivele pentru care un polițist care nu a identificat și/sau prins măcar un criminal într-o carieră de polițist, a fost avansat la gradul profesional de chestor principal de poliție și numit șef al Inspectoratului General al Poliției Române și director general al Direcției Generale Anticorupție din Ministerul Afacerilor Interne, putem să ne gândim că existența unei diferențe nejustificate în cuantum de 1.157.736 Lei între averea dobândită și veniturile legal realizate, ar putea avea legătură cu modul de îndeplinire a atribuțiilor de serviciu ale funcțiilor publice pe care le-a ocupat în trecutul lui profesional.
Oricum, este de interes cum a reușit ca din puținul primit de la instituția publică unde era angajat, să economisească atât de mult încât să ajungă să se constate existența unei diferențe nejustificate atât de mare față de ce poate justifica în mod legal.
Practica a demonstrat că în mod obișnuit, banii nu pică din cer, fără să faci ori să nu faci anumite lucruri care de obicei sunt sancționabile penal.
Despre acest personaj sunt multe lucruri care pot fi scrise și în primul rând că, potrivit unora, cercetarea lui în stare de libertate nu ar fi justificată.
Deocamdată nu scriem mai mult, dar așteptăm ca în cazul lui să se procedeze cu aceeași fermitate cum s-a procedat în cazul unor agenți de poliție suspectați de fapte mult mai puțin grave, deoarece nimeni nu a reușit să demonstreze pe bază de probe că în cazul chestorilor sau generalilor, nu se justifică luarea de măsuri preventive.
La fel ar fi normal și legal să se întâmple și în cazul altor polițiști, cum ar fi din Județul Mureș despre care există o abundență de informații privind neîndeplinirea atribuțiilor lor de serviciu sau despre îndeplinirea lor defectuoasă din motive și în scopuri ce necesită a fi stabilite în cadrul unor anchete, dar despre ei urmează să scriem în alte articole, deoarece este foarte mult de scris.
