în această perioadă, nimeni nu încalcă prevederile legale fără a urmări și de obicei obține unele foloase necuvenite.
În mod firesc, polițiștii care au împreună cu Robert Sorin NEGOIȚĂ calitatea de coautori ai lucrării ,,Criminalitatea organizată – Tratat de teorie și practică judiciară”, este greu de crezut că au acceptat să își asocieze imaginea publică, numele și reputația profesională cu cele ale politicianului care nu poate fi suspectat de vreun avânt de cercetare științifică, ori de înțelegere a ceea ce se află între coperțile lucrării, fără să fi fost recompensați în mod corespunzător.

Într-o țară în care cei care sunt cunoscuți și semnalați public așa cum este Robert Sorin NEGOIȚĂ, atunci când se află în compania polițiștilor, au ori calitatea de suspect, ori pe cea de învinuit, inculpat sau condamnat, dar nu de coautor de lucrări științifice, mai ales într-o materie suficient de complexă încât să fie greu de înțeles inclusiv pentru polițiști care desfășoară activități operative în structuri polițienești cu alt profil de activitate decât cel de combatere a criminalității organizate.
O eventuală susținere că Robert Sorin NEGOIȚĂ odată cu dobândirea statutului de politician și de membru al conducerii superioare a Partidului Social Democrat, a dobândit și o capacitate intelectuală superioară celei cu care era cunoscut până la acel reper temporal din viața lui, nu poate fi acceptată ca fiind fundamentată pe realitate, având în vedere antecedentele sale în domeniul învățământului.
Atunci când în condiții ,,cețoase” reușești să promovezi examenul de bacalaureat la vârsta când alte persoane cu statut normal, au absolvit cursurile a două facultăți și două masterate, este imposibil să convingi pe cineva că ai capacitatea intelectuală să mergi mai departe pe drumul studiilor, iar în cazul lui efectuarea de activități de cercetare științitică poate fi luată în calcul, la fel de mult ca posibilitatea ca un cântăreț de cârciumă comunală, să evolueze ca prim-tenor la Opera Națională București.
Pentru aceste motive, în scopul de a crea aparența că este peste nivelul intelectual modest pe care îl posedă în mod real, Robert Sorin NEGOIȚĂ împreună cu celelalte persoane care figurează în calitate de coautori ai lucrării ,,Criminalitatea organizată – Tratat de teorie și practică judiciară”, s-au poziționat în domeniul încălcării legii deoarece au indus în eroare persoane fizice și persoane juridice prin prezentarea ca adevărată a faptei mincinoase că politicianul ar avea calitatea de coautor și implicit contribuție la realizarea lucrării, în scopul obținerii de către coautori a unor foloase patrimoniale injuste.
În legislația penală românească, această faptă este incriminată ca fiind înșelăciune iar în limbaj curent, autorii infracțiunii de înșelăciune, sunt numiți escroci.
Potrivit acestui raționament, persoanele care figurează ca autori ai lucrării ,,Criminalitatea organizată – Tratat de teorie și practică judiciară”, potrivit legii penale și în conformitate cu dispozițiile articolului 244 din Codul penal, au calitatea de coautori ai infracțiunii de înșelăciune.
În ceea ce îl privește pe Robert Sorin NEGOIȚĂ, în calitate de politician și primar, luând în considerare și antecedentele lui personale și mediul politic și cel administrativ în care evoluează, deținerea acestei calități nu constituie o problemă care să îl jeneze prea tare, calitatea de parlamentar și cea de primar nefiind incompatibile cu calitatea de escroc.
În cazul ofițerilor de poliție implicați în calitate de coautori în comiterea infracțiunii de înșelăciune, lucrurile stau în mod diferit deoarece în mediul polițienesc, indiferent de percepția publică existentă, cazurile de implicare în comiterea de infracțiuni, sunt mult mai puțin numeroase decât în mediul politic și în cel al administrației publice locale.
Apartenența lor la Direcția de Combatere a Criminalității Organizate, considerată în mod corect a fi structura de elită a Poliției Române este de natură să le complice și mai mult situația deoarece în această structură cunoscută pentru rezultatele ei în materia combaterii activităților infracționale, numărul celor care încalcă prevederile legale, este mai mic decât al celor din alte structuri aflate în situații similare.
La aceasta este de adăugat că în timp ce mentalul colectiv este pregătit să accepte și acceptă mult mai ușor etichetarea de deputat escroc, senator escroc și primar escroc sau după caz pe cea de deputat infractor, senator infractor și primar infractor, în cazul polițiștilor etichetarea în calitate de comisar escroc de poliție și comisar șef escroc de poliție ori după caz comisar infractor de poliție și comisar șef infractor de poliție, sună mult mai rău decât este dispusă societatea românească și mentalul colectiv, să accepte.
Fiindcă membrii societății românești încă își doresc să aibă încredere măcar în unii polițiști și pe cât este posibil în Poliția Română.
Din aceste motive poate că este necesar ca această situație de relaționare nepotrivită și de coautorat în materie infracțională dintre politicianul Robert Sorin NEGOIȚĂ și ofițeri din Direcția de Combatere a Criminalității Organizate, să fie clarificată și dispuse măsuri legale împotriva celor implicați.
Despre alte aspecte de natură infracțională al relațiilor dintre cei menționați, vom face referire în episodul următor al acestui serial.
