Fostul președinte al României s-a stins pe 5 august, după o lungă suferință. A lăsat în urmă o moștenire controversată.
București, 5 august 2025 – Fostul președinte al României, Ion Iliescu, a murit marți, la vârsta de 95 de ani, în urma unei afecțiuni pulmonare grave. Anunțul decesului a fost făcut oficial de Spitalul Clinic de Urgență „Prof. Dr. Agrippa Ionescu”, unde fostul șef de stat fusese internat începând cu 9 iunie.
Potrivit unității medicale, decesul a fost înregistrat la ora 15:55, după 57 de zile de spitalizare. Iliescu suferea de cancer pulmonar, iar starea sa s-a degradat treptat, în ciuda eforturilor unei echipe medicale multidisciplinare.
„Spitalul rămâne fidel misiunii sale de a pune pe primul loc viața, demnitatea și respectul pentru pacienții săi”, se arată în comunicatul oficial.
De la comunismul sovietic la democrația originală
Născut pe 3 martie 1930, în Oltenița, Ion Iliescu a fost educat în spiritul ideologiei comuniste și a urmat studii superioare la Moscova. A fost membru activ al Partidului Comunist Român, unde a deținut funcții de conducere începând cu anii ‘50. Ulterior, a fost marginalizat de Nicolae Ceaușescu.
După prăbușirea regimului comunist în decembrie 1989, Iliescu a apărut în fruntea Frontului Salvării Naționale (FSN), organismul care a preluat puterea. A fost ales președinte provizoriu, apoi ales cu 85% din voturi în alegerile din 20 mai 1990 – cele mai participative din istoria României.
A condus România în trei mandate prezidențiale: 1990–1992, 1992–1996 și 2000–2004, și a fost senator PSD între 1996-2000 și 2008-2012.
Mineriadele și represiunea din Piața Universității
Primul mandat al lui Iliescu a fost marcat de evenimente tragice: manifestațiile pașnice din Piața Universității, cunoscute ca „Golaniada”, au fost reprimate violent în iunie 1990. Președintele de atunci a apelat la minerii din Valea Jiului, care au devastat centrul Capitalei.
Patru mineriade au avut loc în perioada 1990–1991, iar imaginea României democratice a fost grav afectată. Iliescu a fost acuzat că a orchestrat represiunea împotriva manifestanților, intelectualilor și studenților.
Dosarele care l-au urmărit toată viața
Fostul președinte a fost trimis în judecată de două ori în „Dosarul Revoluției”, fiind acuzat de crime împotriva umanității. Ancheta a fost întoarsă de fiecare dată înapoi la Parchetul Militar pentru completări.
A fost pus sub acuzare și în „Dosarul Mineriadei”, alături de alți lideri ai statului post-decembrist. Acuzațiile au vizat organizarea și executarea unui plan de reprimare violentă a opoziției civice.
Până la momentul decesului, Ion Iliescu nu a fost condamnat definitiv în niciuna dintre aceste cauze.
Anularea titlului de revoluționar
În martie 2025, Tribunalul București a decis anularea certificatului de revoluționar al fostului președinte. Decizia a fost luată în baza apartenenței sale la conducerea Partidului Comunist între 1945 și 1989, ceea ce îl excludea legal de la recunoașterea ca luptător împotriva regimului.
Titlul de revoluționar oferea o serie de beneficii sociale și fiscale, toate pierdute în urma hotărârii judecătorești.
Reformator prudent sau continuator al vechiului regim?
Moștenirea politică a lui Ion Iliescu rămâne profund controversată. Deși a fost artizanul Constituției din 1991 și a lansat România pe drumul integrării în UE și NATO, multe dintre deciziile sale au fost considerate ezitante sau deliberate, în favoarea menținerii vechilor structuri de putere.
Regimul Iliescu a fost caracterizat de mulți analiști drept o perioadă de stagnare economică, cu reforme lente și o economie de stat ineficientă.
Reacții din spațiul politic
Clasa politică s-a împărțit în reacțiile privind moartea fostului președinte:
- PSD, partidul pe care l-a fondat, l-a omagiat ca fiind „omul care a adus stabilitate într-un moment critic”.
- PNL și USR au transmis mesaje rezervate, subliniind traumele Revoluției și ale mineriadelor.
- Societatea civilă rămâne polarizată între nostalgia pentru anii ’90 și durerea provocată de represiune și manipulare.
Înmormântare cu sau fără onoruri de stat?
Până la această oră, Administrația Prezidențială nu a făcut public un calendar al funeraliilor. Nu este clar dacă Ion Iliescu va beneficia de funeral de stat, decizia fiind delicată în contextul încărcăturii simbolice și a proceselor neterminate.
Un om politic definit de controverse
Ion Iliescu va rămâne în istorie ca un arhitect al tranziției, dar și ca un simbol al echivocului democratic românesc. A adus ordine, dar cu prețul libertății. A închis epoca Ceaușescu, dar nu a rupt cu sistemul.
Într-o Românie care își caută încă adevărul despre Revoluție și tranziție, moartea lui Iliescu deschide un nou capitol: cel al judecății istoriei.
de Viorel Ciutacu
