În această perioadă, în zona publică a apărut informația că există un document oficial emis de către una dintre structurile Ministerului Afacerilor Interne și în care se recunoaște existența unei stări de lucruri negative care afectează în mod deosebit capacitatea operațională a respectivului minister.

Conform informațiilor conținute de către documentul la care este făcută referire, consumul de droguri de către membrii personalului Ministerului Afacerilor Interne, este o realitate recunoscută de structura emitentă a documentului, fiind în concret, o acceptare a unei stări de lucruri care nu mai poate fi negată.

Deși existența consumului de droguri de către membrii personalului Ministerului Afacerilor Interne, este cunoscută de mult timp de către membrii comunității, făcând parte dintre realitățile existenței noastre cotidinene, aspectul cel mai important este acela că existența acestui fenomen de gravitate ridicată, s-a ajuns să fie recunoscut și în documente oficiale, inclusiv că s-ar afla la un nivel deosebit de înalt.

Raportându-ne la informațiile existente în spațiul public, proporția consumatorilor membri ai personalului Ministerului Afacerilor Interne, este estimată că ar fi  de 30% din numărul total al acestora, fapt care în mod normal nu mai necesită niciun fel de comentarii.

Practic, unul din trei membri ai personalului Ministerului Afacerilor Interne ar fi consummator de droguri, fapt care conduce la concluzia logică că societatea românească se confruntă cu un dezastru negestionabil în domeniul aplicării legii și cu riscuri majore pe care le implică prezența acestor consumatori în cadrul structurilor M.A.I..

Pentru persoanele care nu au o înclinație deosebită pentru analizarea aspectelor de acest tip, menționăm că membrii personalului Ministerului Afacerilor Interne nu își produc singuri drogurile pe care le consumă și că în scopul obținerii acestora, sunt în situația de a le obține din aceleași surse de unde le obțin și ceilalți consumatori, respectiv din surse ilicite deoarece nu există alternative la acestea.

Modalitățile și prețurile este posibil să difere de cele care sunt accesibile altor persoane care nu posedă statutul lor profesional și autoritatea, influența și posibilitățile concrete pe care le conferă acesta și despre care este greu de crezut că nu fac uz în cadrul interacțiunilor pe care le au cu traficanții-furnizori de la care își procură drogul cel de toate zilele.

Cert este că membrii personalului Ministerului Afacerilor Interne interacționează în circumstanțe infracționale cu persoane despre care au certitudinea că sunt implicate în derularea de activități infracționale grave și în aceste condiții sunt create condiții de apropiere și de inițiere de colaborări ilicite între aceștia.

Chiar și fără ca relațiile dintre membrii personalului Ministerului Afacerilor Interne să evolueze în mod firesc spre cooperări ,,lucrative” între ei și traficanții-furnizori care le livrează drogurile, nu poate fi făcută abstracție de faptul că ei, în calitatea lor de consumatori de substanțe interzise, conduc autovehicule pe drumurile publice, poartă asupra lor armament de foc, fie din dotarea de serviciu, fie arme personale, conduc autovehicule de serviciu în care se află și alte persoane, au acces în zone de securitate și la informații clasificate, confidențiale sau nedestinate publicității și întocmesc numeroase înscrisuri oficiale care produc consecințe juridice.

Ei sunt cei care decid dacă să efectueze și eventual în ce modalitate, acte care țin de atribuțiile lor de serviciu, iar datorită modului de tip mafiot în care în mod obișnuit sunt protejați de către colegii lor din structurile cu atribuții de control intern, există foarte puține situații în care față de polițiștii care încalcă dispoziții legale, sunt dispuse măsuri punitive.

Acest mod de tratare a polițiștilor care au încălcat dispoziții legale, a condus la actuala situație în care, potrivit informațiilor existente în spațiul public, Direcția Generală Anticorupție a estimat că 30% din numărul total al membrilor personalului Ministerului Afacerilor Interne, sunt consumatori de droguri iar unii dintre ei au, în mod firesc și manifestări specifice.

În articole publicate anterior, am menționat că la Poliția Municipiului Sighișoara au fost depuse plângeri penale care au fost înregistrate cu numărul 304 din 28.05.2024, cu numărul 305/28.05.2024, cu numărul 311/29.05.2024, cu numărul 312/29.05.2024, cu numărul 313/29.05.2024, cu numărul 314/29.05.2024, cu numărul  315/29.05.2024, cu  numărul 316/29.05.2024 și cu numărul 317/29.05.2024 în care este sesizată săvârșirea infracțiunilor de furt calificat și abuz în serviciu de către autori a căror identitate nu era cunoscută.

La data de 30.05. 2024, persoana fizică F.A.P. a mai depus la Poliția Municipiului Sighișoara, o plângere penală în conținutul căreia a sesizat săvârșirea infracțiunilor de furt calificat și abuz în serviciu de către autori a căror identitate nu era cunoscută.

Plângerea penală depusă a fost înregistrată cu numărul 320/30.05.2024 și în mod identic ca în cazul plângerilor penale anterior menționate, polițiștii din Poliția Municipiului Sighișoara nu au dispus și/sau efectuat activitatea procedurală de cercetare la fața locului.

Fără a avea certitudinea că neîndeplinirea unor atribuții de serviciu de către polițiștii sighișoreni ar avea legătură cu aspectele despre care am făcut anterior referire, nu se poate susține că există elemente care ar putea să contrazică o astfel de ipoteză.

La fel de adevărat este și faptul că activitățile infracționale ale polițiștilor sighișoreni pot avea și alte motivații, însă este cert că faptele acestora sunt grave și necesită sancțiuni legale severe.

Revenind la problematica consumului de droguri de către membrii personalului Ministerului Afacerilor Interne, este de interes să ne reamintim afirmația ministrului MarianCătălin PREDOIU conform căreia,

,,Noi nu consumăm la Ministerul de Interne, cel puțin la nivelul conducerii”.

Probabil că are dreptate, dar și dacă la nivelul conducerii Ministerului Afacerilor Interne nu se consumă, ceilați consumatori sunt destul de mulți ca să îți poți lua liniștit gândul de la o situație de normalitate în structurile ministerului, fapt pentru care, atunci când interacționezi cu aceștia, nu poți decât să speri că nu ai de a face cu unul dintre cei din categoria 30%.

În astfel de situații devine extrem de actuală întrebarea celebrului dramaturg, poet și actor englezWilliam Shakespeare din piesa ,,Tragedia lui Hamlet, Prinț al Danemarcei”.

“To be, or not to be, that is the question” (A fi sau a nu fi: aceasta este întrebarea).

Adică este sau nu este drogat polițistul sau jandarmul cu care interacționezi.