Așa după cum este de notorietate, în săptămâna care a trecut au fost săvârșite un număr de trei atacuri informatice de mare amploare, care au vizat Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene și Site-ul Ghișeul.ro și au afectat infrastructura cibernetică a României.
Prin efectele pe care le au produs, atacurile cibernetice menționate au creat o stare reală de pericol pentru existența și funcționarea infrastructurii cibernetice naționale și au demonstrat că instituțiile care au creat, administrează și doar în mod pur teoretic protejează respectiva infrastructură, nu justifică resursele publice ,,fără număr” care le-au fost alocate și care s-a demonstrat în mod indubitabil că au fost utilizate în mod ineficient.
Multitudinea de structuri cu numeroși angajați și care au dispus de resurse publice semnificative s-au dovedit că sunt ineficiente în îndeplinirea atribuțiilor pe care le au, de a realiza o infrastructură cibernetică care să nu fie vulnerabilă la atacuri cibernetice și care să corespundă scopului pentru care a fost creată și există.
Deosebit de grav este faptul că, au fost irosite importante resurse publice iar la acest moment s-a constatat că structurile care au beneficiat de acele resurse au eșuat în îndeplinirea misiunii lor declarate de a proteja infrastructura cibernetică a României și că prin urmare, resursele publice alocate și consumate în acest scop, reprezintă o cheltuială lipsită de eficiență.
Deși respectivele structuri nu au o activitate de o transparență excesivă, fiind dificil să se cunoască modul concret și eficiența teoretică a utilizării resurselor publice care le-au fost alocate, una dintre ele se află într-o zonă care din punct de vedere legal permite mai multă vizibilitate decât altele.
Respectiva instituție este Poliția Română care posedă atribuții legale privind prevenirea și investigarea săvârșirii de infracțiuni cibernetice și care, așa cum rezultă din multitudinea de informații existente în spațiul public, prin funcționarii cu statut de polițist pe care îi are, risipește în mod nejustificat și lipsit de eficiență resurse publice dintre cele care îi sunt alocate.
În domeniul combaterii criminalității economice, Inspectoratul General al Poliției Române posedă atribuții concrete, structura de specialitate a acestei instituții publice fiind Serviciul de Combatere a Criminalității Informatice.
Această structură este înființată în cadrul Direcției de Combatere a Criminalității Organizate și are o activitate care nu reușește să impresioneze prin eficiența ei.
Comunicatele oficiale din ultimul an, despre acțiunile polițiștilor din Serviciul de Combatere a Criminalității Informatice, nu conturează imaginea unei structuri eficiente iar informațiile din spațiul public evidențiază existența a numeroase situații de încălcare a dispozițiilor legale imputabile polițiștilor din cadrul acestuia.
Semnalările publice despre săvârșirea de încălcări ale dispozițiilor legale în cadrul Serviciului de Combatere a Criminalității Informatice și în cadrul Direcției de Combatere a Criminalității Organizate, multe dintre ele cu o certă relevanță penală, au fost tratate în mod lipsit de obiectivitate, imparțialitate și corectitudine de către polițiștii investiți cu verificarea acestora.
Atât făptuitorii autori ai dispozițiilor legale semnalate, cât și polițiștii care nu și-au îndeplinit obligațiile legale de a le constata și/sau cerceta faptele ilicite, ori le-au îndeplinit în mod defectuos, demonstrând că în Poliția Română polițiștii se favorizează în mod nelegal unii pe alții, creînd aparența unei structuri de tip mafiot în care deși sunt beneficiari ai resurselor publice care le sunt alocate, ei nu aplică prevederile legale în cazul polițiștilor.
Grav este și faptul că reprezentanții Ministerului Public tolerează existența acestei stări de fapt, ca și cum polițiștii ar beneficia de impunitate legală iar suportarea consecințelor legale pentru faptele pe care le-au comis, ar fi o situație neprevăzută de lege.
Cert este că la acest moment, atât polițiștii din Inspectoratul General al Poliției Române, cât și procurorii din Ministerul Public, prin neîndeplinirea atribuțiilor lor de serviciu sau prin îndeplinirea lor defectuoasă în cauzele care privesc încălcări ale dispozițiilor legale săvârșite de polițiști, asigură ,,de facto” o protecție nelegală pentru făptuitorii polițiști.
Deși aceste fapte ilicite și cu relevanță penală privesc modul de îndeplinire a atribuțiilor de serviciu atât de către polițiști, cât și de către procurori, în acest articol ne vom referi doar la modul abuziv de exercitare a atribuțiilor profesionale de către polițiștii din Direcția de Combatere a Criminalității Organizate și în special de către cei din Serviciul de Combatere a Criminalității Informatice.
Referitor la polițiștii din Serviciul de Combatere a Criminalității Informatice și în special la comisarul șef de poliție Flavius Dorin NISTOR care ocupă funcția de șef de serviciu, există numeroase semnalări publice despre implicarea lui în activități ilicite, inclusiv în comiterea de infracțiuni, însă în mod curios, nejustificat, condamnabil și sancționabil legal, șefii lui direcți, chestorul de poliție Vasile COSTEA adjunct al șefului Inspectoratului General al Poliției Române, chestorul de poliție Cătălin-Bogdan ȘERBAN directorul Direcției de Combatere a Criminalității Organizate și adjunctul lui, comisarul șef de poliție Daniel FILIP, nu au dispus măsuri legale adecvate gravității aspectelor semnalate.
Aceasta, datorită atitudinii de autosuficiență existentă la nivelul Poliției Române, a lipsei de control real față de ei și a favorizării nelegale de care beneficiază din partea organelor de urmărire penală care au competența de a cerceta faptele pe care le-au comis polițiștii.
La momentul la care infrastructura cibernetică a României a fost afectată de atacuri cibernetice cu consecințe grave asupra funcționării acesteia, este evident că polițiștii din Serviciul de Combatere a Criminalității Informatice nu au făcut ce trebuia iar modul de îndeplinire de către comisarul șef de poliție Flavius Dorin NISTOR a atribuțiilor manageriale, este unul total neperformant și în mod clar defectuos.
Implicarea comisarului șef de poliție Flavius Dorin NISTOR în comiterea de infracțiuni și în incidente de securitate a fost semnalată public în mod repetat, acesta fiind favorizat în mod constant de către șefii lui care au calitatea de participanți la eșecul lui managerial.
În acest sens, atacurile cibernetice s-au produs pe fondul inexistenței demonstrabile în mod indubitabil a activității lui profesionale individuale și a folosirii neperformante a resurselor publice pe care le-a avut și le are la dispoziție ca șef al Serviciului de Combatere a Criminalității Informatice și al tolerării de către șefii lui direcți a inactivității și/sau, după caz, a activității defectuoase pe care a avut-o și o are.
Deși această situație este sau, cel puțin ar trebui să fie cunoscută de către șefii lui direcți, chestorul de poliție Vasile COSTEA adjunct al șefului Inspectoratului General al Poliției Române, chestorul de poliție Cătălin-Bogdan ȘERBAN directorul Direcției de Combatere a Criminalității Organizate și adjunctul lui, comisarul șef de poliție Daniel FILIP, nu au fost dispuse măsuri de analizare a activității individuale și a performanței lui manageriale.
În contextul recentelor atacuri cibernetice asupra infrastructurii cibernetice a României, este necesar să se stabilească motivele pentru care comisarului șef de poliție Flavius Dorin NISTOR i s-a permis ca o perioadă de ani de zile să nu folosească în mod eficient resursele publice care au fost puse la dispoziția Serviciului de Combatere a Criminalității Informatice, pentru a preveni producerea de atacuri cibernetice.
Un alt aspect de cert interes este cel pentru care, deși se cunoștea că a săvârșit numeroase încălcări ale dispozițiilor legale, față de comisarul șef de poliție Flavius Dorin NISTOR nu au fost dispuse măsuri de verificare, cercetare, sancționare și eliberare din funcția publică de conducere pe care o ocupă ca șef al Serviciului de Combatere a Criminalității Informatice.
Cel de al treilea aspect de interes este cel referitor la motivele pentru care chestorul de poliție Vasile COSTEA adjunct al șefului Inspectoratului General al Poliției Române, chestorul de poliție Cătălin-Bogdan ȘERBAN directorul Direcției de Combatere a Criminalității Organizate și adjunctul lui, comisarul șef de poliție Daniel FILIP, care l-au favorizat pe comisarul șef de poliție Flavius Dorin NISTOR, nu sunt eliberați din funcțiile publice de conducere pe care le ocupă.
