Pentru cei care au dificultăți în înțelegerea limbii latine, înțelesul în limba română al dictonului menționat în titlul prezentului articol este acela că forța obiceiului este mare, fiind vorba despre o predispoziție la comiterea de fapte ilicite.
Nu este vorba despre accidente, nu este vorba despre întâmplări, ori despre simple episode de rătăcire, ci despre faptul că există la unii polițiști un reflex de încălcare a legii.
Acești polițiști care încalcă legea fără a pierde timpul cu procese psihice anterioare efectuării acțiunilor ilicite pe care le comit, sunt suficient de numeroși pentru a se putea constata că la nivelul comunității, în cazul lor este salarizată din resurse publice activitatea de încălcare a legii.
Deosebit de grav este faptul că, la nivelul structurilor cu atribuții de control și la cel al polițiștilor cu atribuții de conducere de nivel superior, există o atitudine de încurajare prin tolerare a acestui tip de fapte și o politică de ,,albire” a polițiștilor autori de încălcări ale dispozițiilor legale, în special prin intermediul structurilor de control intern.
De asemenea există și alte structuri care au atribuții de cunoaștere și documentare a manifestărilor ilicite ale polițiștilor și alta de constatare și cercetare a acestora, toate fiind de o aparentă utilitate și în mod cert consumatoare de resurse publice la un nivel disproporționat față de necesitatea, utilitatea, volumul, calitatea și rezultatele concrete ale activităților lor.
Aparatul polițienesc este plin de polițiști care dețin grade profesionale de nivel superior, într-o proporție nejustificat de mare față de cât este normal să fie într-o structură de tip militar care a ajuns să fie compusă din prea mulți ofițeri de grad profesional superior, salarizați la nivelul gradelor pe care le dețin.
Mulți dintre cei care compun ,,regimentele” de comisari, comisari șefi și chestori de poliție, sunt consumatori de resurse publice la un nivel nejustificat de mare, raportat la ceea ce fac ei în mod concret atunci când efectuează activități polițienești uzuale, însă în mod evident, atunci când avem în vedere polițiștii care în timpul programului de lucru și al aparentei exercitări a atribuțiilor de serviciu încalcă dispoziții legale, se constată că statul îi plătește pentru activitățile de încălcare a legii pe care le săvârșesc.
În articolul precedent am prezentat un exemplu de comportament ilicit al inspectorului de poliție Emanuel Bogdan BÎNDEA din Serviciul de Investigații Criminale din Inspectoratul de Poliție Județean Mureș, faptele acestuia prezentând elementele de tipicitate ale infracțiunilor de amenințare, abuz în serviciu și uzurparea funcției.
Despre respectivele fapte care au ca scop intimidarea unui journalist care a prezentat situații de încălcare a dispozițiilor legale de către polițiștii din Inspectoratul de Poliție Județean Mureș, unii ar putea spune/scrie că este un exemplu clar de comportament de tip mafiot.
Și ar avea dreptate!
Noi ne mulțumim să scriem că este un caz evident și nedisimulat de folosire abuzivă a calității oficiale de polițist și a resurselor publice ale unității de poliție, pentru a se încerca intimidarea unui jurnalist care a scris articole în care a demascat abuzurile din Poliția Română și că ceea ce a făcut constituie un exemplu de ce poate face un polițist lipsit de supravegherea corectă a șefilor lui ierarhici.
În mod cert sunt infracțiuni care trebuie să fie constatate și urmărite penal în mod procedural, iar făptuitorul inspector de poliție Emanuel Bogdan BÎNDEA din Serviciul de Investigații Criminale din Inspectoratul de Poliție Județean Mureș, trebuie tras la răspundere penală și destituit din funcția publică pe care o ocupă și în considerarea căreia săvârșește infracțiuni.
Dacă altcineva are o altă părere, înseamnă ori că este incorect, ori că nu înțelege dispozițiile legale.
Pentru cei care înțeleg mai mult decât alții, este evident că în perioada imediat următoare făptuitorul inspector de poliție Emanuel Bogdan BÎNDEA din Serviciul de Investigații Criminale din Inspectoratul de Poliție Județean Mureș va avea ocazia de a constata că încălcarea legii este un obicei foarte nesănătos și stresant, cu consecințe legale pe termen lung.
Va urma!
