În mod obișnuit, legea ar trebui să funcționeze în cazul oricărei persoane în România. Dacă și eventual în ce măsură funcționează sau în cazul căror persoane funcționează, este o altă problemă.

Autoritățile publice și instituțiile publice cu atribuții de control și/sau de aplicare a legii, au o lungă tradiție în a simula îndeplinirea neselectivă a atribuțiilor și aplicarea dispozițiilor legale, iar cei care au rezidența în România și cunoscătorii realităților din această țară s-au obișnuit cu realitatea că funcționarii și militarii care posedă anumite atribuții legale, aplică prevederile legale în funcție de fazele lunii, modul de aliniere al astrelor cerești, alte criterii subiective și mai ales de stările lor de dispoziție, adică în mod predictibil, cum ar fi scris marele dramaturg, nuvelist, pamfletar, poet, scriitor, comentator politic și ziarist român Ion Luca Caragiale.

Pentru cei care nu au beneficiat de timpul necesar ca să aprofundeze opera marelui om de litere, este extrem de dificil spre imposibil, să înțeleagă cum este posibil ca funcționari care încalcă legea, să mai fie păstrați în funcțiile publice unde, în exercitarea atribuțiilor de serviciu specifice acelor funcții, ei au încălcat dispoziții legale.

În mod firesc acest tip de atitudine de neaplicare a dispozițiilor sancționatorii, în cazul funcționarilor și militarilor la care am făcut referire, nu doar că este inacceptabil, dar este și condamnabil.

În vederea formării unei imagini cât mai corecte asupra acestei situații specifice întregii zone salarizate din resurse publice, este necesar să existe o deplină înțelegere asupra faptului că toți funcționarii la care am făcut referire, sunt salarizați din sumele de bani colectate de stat, cu titlu de impozite și taxe de la persoane și că prima dintre obligațiile funcționarilor este aceea ca ei să nu încalce prevederile legale.
Este prima dintre obligațiile lor, cea mai importantă și ei o încalcă fiindcă li se permite și împotriva lor nu sunt luate măsuri de reprimare legală deoarece alți funcționari încalcă legea și îi favorizează în mod nelegal ca și cum aplicarea dispozițiilor legale ar avea un caracter optional.

De asemenea, funcționarii și militarii despre care am scris, au preocuparea constantă de a identifica motive pentru a cere și primi tot felul de sporuri salariale care, în mod firesc, sunt suportate tot din resurse publice fiindcă, cel puțin din punct de vedere teoretic, ei fiind în serviciu public, aceasta este sursa lor legală și legală de venit.

Un exemplu extrem de relevant îl constituie sporul de 25% din salariul de bază corespunzător nivelului maxim de secretizare pe care îl dețin în exercitarea funcției de acces la informații clasificate.

Acest spor a fost creat ca o oportunitate pentru obținerea unui supliment de drepturi salariale, în condițiile în care inventarea și acordarea lui este de necesitate pur teoretică.

În domeniul informațiilor clasificare s-a creat o justificare pentru risipirea banilor publici, băieții deștepți din Sistem simțind că este rost să mai invoce un motiv pentru a cere și a primi bani de la Bugetul de stat, fiindcă ar lucra cu informații clasificate. Motivul nu se justifică deoarece nu lucrează în mediu toxic care să cauzeze vătămări stării de sănătate a utilizatorilor. Este pur și simplu un motiv în plus pentru a mai lua bani nemeritați, ca și cum, pentru orice se întâmplă la locul de activitate, trebuie să li se plătească bani în plus.

Accesul și utilizarea informațiilor clasificate nu este indisolubil legat de obținerea unor drepturi bănești, fiind doar o cerință legală în activitatea celor mai mulți polițiști, care dacă nu suportă să se conformeze acestei obligații legale, au oricând doresc, posibilitatea de a înceta raporturile de serviciu cu Ministerul Afacerilor Interne.

Pentru faptul că au acces la informații clasificate, nu este necesar să se acorde suplimente de venituri salariale, o astfel de decizie, chiar înscrisă în textele unor dispoziții legale, nefiind una morală și justificabilă.

La aceste costuri ce decurg din acordarea de sporuri pentru accesul la informații clasificate, se mai adaugă crearea unei adevărate oligarhii de tip inchizitorial și securistic, care au ca obiect oficial de activitate, așazisa protejare a informațiilor clasificate iar neoficial, conform numeroaselor susțineri existente în spațiul public, compromiterea polițiștilor neagreați și obținerea unor drepturi bănești ca polițiști sau ca militari, fără ca ei să desfășoare această activitate ce este mult mai solicitantă decât ce fac ei în mod obișnuit.

Și în mod cert este mult mai onorabilă și utilă instituțional și social.

În cadrul acelei oligarhii polițienești sunt reuniți nejustificat de mulți funcționari și militari care, potrivit dispozițiilor legale care le sunt aplicabile, ar trebui să efectueze activități de necesitate și utilitate discutabile și aproape inexistentă și pentru care beneficiază de drepturi salariale și conexe acestora, la un nivel nerușinat și nejustificat de ridicat.

Această așazisă activitate de protejare a informațiilor clasificate este motiv de condiționare, abuz, șantaj și crează condiții pentru comiterea unor infracțiuni de corupție.

În timp ce în cazul unora, dispozițiile legale sunt aplicate chiar în mod aberant, în alte cazuri, contrar practicii inchizitorialo-securistice a structurilor cu atribuții specifice de protejare a informațiilor clasificate, unii dintre cei în cazul cărora există indicii și probe privind comiterea de încălcări repetate ale respectivelor dispoziții, sunt favorizați nelegal și protejați de antrenarea în cazurile lor, a răspunderii legale pentru faptele comise, în referire la domeniul protejării respectivelor informații.

Un astfel de exemplu este cel al comisarului șef de poliție Flavius Dorin NISTOR șeful Serviciului de Combatere a Criminalității Informatice din Direcția de Combatere a Criminalității Organizate.

Un exemplu de rezistență a unora la îndeplinirea obligației legale de a efectua acte care țin de atribuțiile lor de serviciu și un test de rezistență al celor care încalcă obligația legală de a se conforma prevederilor ei.

Deocamdată, singura predicție pentru neîndeplinirea acelor acte care țin de atribuțiile celor care îl favorizează nelegal pe comisarul șef de poliție Flavius Dorin NISTOR, este că această activitate pare să aibă o evidentă încadrare penală.