După cum s-a scris anterior, la Serviciul de Combatere a Criminalității Informatice din Direcția de Combatere a Criminalității Organizate nu există o stare ideală de disciplină și legalitate, însă nu se poate susține în mod argumentat că în vreo instituție publică din România ar exista așa ceva.
Practic, în afară de texte de lege ale căror prevederi sunt încălcate, de cele mai multe ori, fără probleme pentru cei care o fac, există o atitudine discreționară, de ineficență și de ,,miserupism” a celor care o fac.
Marea problemă este nu atât că fac ce fac, cât că o fac într-o modalitate atât de vizibilă și lipsită de reținere și de urmări legale, încât poate fi considerată a fi o încurajare explicită ca și alți funcționari să procedeze în mod similar, cu consecințele firești care decurg din această situație.
O problemă și mai mare este reprezentată de atitudinea șefilor lor profesionali care nu își îndeplinesc atribuțiile pe care le au, pentru a impune în cadrul colectivelor profesionale pe care le conduc, ca funcționarii să aibă o conduită și un aspect compatibile cu statutul oficial pe care îl au.
Din această perspectivă, se poate constata fără efort că, potrivit însărcinărilor de serviciu pe care le au, ei nu justifică nici prezența pe funcțiile publice pe care le ocupă, nici drepturile bănești de care beneficiază, însă cel mai grav este că ei, prin neîndeplinirea sau îndeplinirea defectuoasă a atribuțiilor de serviciu pe care le au, prejudiciază imaginea și interesele legitime ale instituției din care fac parte.
Dar ,,À la guerre comme à la guerre” și ,,La poliție ca la poliție”, existând opinia că polițiștii prin apartenența lor profesională, sunt cei care aplică dispozițiile legale, nu cei cărora acestea le sunt aplicate sau aplicabile, iar societatea ar trebui să le accepte statutul de excepționalitate pe care l-au asumat, ca și cum ar fi ceva firesc.
Această susținere ar putea fi acceptabilă, cu rezerve, pentru un număr redus de funcționari care prin comportamentul lor sunt demni de un tratament social de tipul celui la care am făcut referire, nu în cazul epigonilor care populează în număr mare și într-o proporție foarte mare sediile structurilor de poliție, deoarece ei nu sunt urmașii lui Eugen Alimănescu, Dumitru Ciacanica sau Dan Antonescu, persoane care au meritat atât recunoașterea și considerația socială, cât și drepturile bănești care li s-au acordat.
În cazul polițiștilor de la Serviciul de Combatere a Criminalității Informatice, din simpla vizualizare a fotografiei de grup în care sunt reprezentați ,,cei 7 magnifici”, realizată într-o zonă de securitate a Direcției de Combatere a Criminalității Organizate, se poate constata că ce era acolo, era o imagine de toată jena, pentru cei care, raportat la ce se cunoaște că se întâmplă în acel colectiv, mai pot simți așa ceva, nefiind încă ,,anesteziați”.
Practic situația din colectiv este concentrată într-o singură imagine în care se observă o chiloțăreală și o atitudine care, pentru ca unii să nu se simtă jigniți, ar fi mai potrivit să fie interpretată de un psiholog.
Felul în care arată un grup de polițiști din Inspectoratul General al Poliției Române arată la ce nivel scăzut se află atât eventualul respect al lor față de propriile persoane, cât și cel față de instituția ai cărei funcționari sunt și de statutul lor oficial.
Despre ei este greu de crezut că nu aveau și vestimentație decentă corespunzătoare calității de polițiști și de ofițeri în cadrul Inspectoratului General al Poliției Române, dar pe fondul neexercitării atribuțiilor de serviciu ale directorilor din Direcția de Combatere a Criminalității Organizate, aceea a fost imaginea în care a fost fixate prin fotografiere, atitudinea ofițerilor Serviciului de Combatere a Criminalității Informatice din D.C.C.O., aflați în timpul programului normal de lucru al unității din care fac parte.
Despre cât de potrivită este acea atitudine cu statutul lor de funcționari publici, oricine privește imaginea din fotografia publicată anterior, poate constata fără dubiu că impresia pe care o crează vizionarea, nu este una care să inspire încredere în instituția poliției din care aceștia fac parte și cu atât mai puțin în ei, ca funcționari ai acesteia.
Alții au fost tentați să aprecieze că impresia pe care o crează respectiva imagine, este una de grup de persoane implicate în acțiuni ilicite pe mijloacele de transport în comun, însă din imagine este dificil de formulat o posibilă concluzie dacă ar fi fost fotografiați înainte de a pleca sau după revenirea de la ,,faptă”.
Depășind zona de presupuneri generate de aspectul ,,celor 7 magnifici”, reprezentați în fotografia realizată în zona de securitate a Direcției de Combatere a Criminalității Organizate, este normal să te întrebi de ce anume, polițiștii aflați în locul în care ar trebui să efectueze activități profesionale, nu sunt echipați în uniforme de poliție, deoarece ei beneficiază de sume de bani pentru achiziționarea de astfel de articole de echipament.
Povestea cu faptul că ei, deoarece fac parte din structura de combatere a criminalității organizate, nu poartă uniformă pentru a asigura discreția calității oficiale pe care o au, nu este acceptabilă deoarece polițiștii din Serviciul de Combatere a Criminalității Informatice efectuează un număr foarte redus de activități în afara sediului lor, care să necesite ascunderea apartenenței la instituția poliției.
Dacă ar fi să se accepte o astfel de explicație, ar însemna că și practicarea jocurilor pe calculator este efectuată tot pentru ca persoanele interesate să nu își dea seama că ei lucrează ceva, potrivit obligațiilor legale pe care le au.
Având în vedere numeroasele informații existente în spațiul public despre încălcări ale dispozițiilor legale comise de către polițiștii din Serviciul de Combatere a Criminalității Informatice, este normal să te gândești ce fac cei doi adjuncți ai directorului Direcției de Combatere a Criminalității Organizate și cu ce își ocupă prețiosul timp în intervalul programului de lucru al structurii din care fac parte.
Unul dintre ei, respectiv comisarul șef de poliție Daniel FILIP are în coordonare Serviciul de Combatere a Criminalității Informatice și de atât de multă preocupare față de această obligație profesională, nu reușește să vadă că cei pe care îi coordonează, folosesc timpul din programul de lucru pentru a realiza sesiuni foto în zone de securitate, în care pozează în chiloți și nu vede încă alte lucruri pe care ar trebui să le vadă.
Comisarul șef de poliție Victor NISTOR care este funcționarul de securitate al Direcției de Combatere a Criminalității Organizate, nu vede încălcările dispozițiilor legale în materia protejării informațiilor clasificate și incidentele de securitate, comise de polițiștii din Serviciul de Combatere a Criminalității Informatice.
Chestorul de poliție Cătălin-Bogdan ȘERBAN, directorul Direcției de Combatere a Criminalității Organizate, nu vede că adjuncții lui nu își îndeplinesc atribuțiile de serviciu în raport cu ce fac polițiștii din Serviciul de Combatere a Criminalității Informatice.
Un alt aspect care nu ar trebui tratat ca și cum ar fi unul de gravitate redusă, este cel referitor la informațiile care există despre atitudinea de ură și misoginie din serviciul menționat și care au grad ridicat de credibilitate.
În sensul acelor informații, cineva a exprimat interes pentru a afla, cum poate fi explicată o situație ipotetică în care, cineva pleacă cu o autospecială de poliție, pentru a participa la o acțiune polițienească la o distanță semnificativă de Municipiul București și este pus(ă) în situația de a se deplasa cu un autovehicul ,,Taxi”, pentru a reveni la sediul Serviciului de Combatere a Criminalității Informatice.
Pare și poate fi o situație ipotetică privind ce se întâmplă în cadrul Serviciului de Combatere a Criminalității Informatice în relațiile dintre polițiști.
Sau poate nu este.
Pentru aceste motive este firesc să te întrebi, dacă în mod real, Direcția de Combatere a Criminalității Organizate are nevoie de trei directori când la ce nu se face, unul este suficient.
Iar dacă este nevoie de trei, oare este nevoie chiar de ei?
În acest timp, comisarul șef de poliție Flavius Dorin NISTOR șeful Serviciului de Combatere a Criminalității Informatice, continuă să aibă acces la informații clasificate.
Constatând rezistența coafurii lui, în articolul de mâine va fi publicată o nouă dovadă a producerii de către el a unui nou incident de securitate.
