În cursul acestei săptămâni am prezentat cazul încălcării dispozițiilor legale de către polițiști din Serviciul de Combatere a Criminalității Informatice prin folosirea de aparate de fotografiat, filmat, înregistrat audio-video și executarea de fotografii în una dintre zonele de securitate ale Direcției de Combatere a Criminalității Organizate.
Până la acest moment nu ne-au parvenit informații că împotriva autorilor acestui incident de securitate ar fi fost inițiate demersuri pentru atragerea răspunderii legale a celor implicați în această acțiune ilicită.
Deoarece nu este singura activitate de acest fel în care legea privind protejarea informațiilor clasificate este încălcată în cadrul Serviciului de Combatere a Criminalității Informatice și în zonele de securitate ale Direcției de Combatere a Criminalității Organizate, nimeni nu se grăbește să determine instituția poliției să își îndeplinească atribuțiile.
Nici măcar pe șefii acesteia dintre care unii sunt de o inutilitate evidentă și din ce în ce mai deranjantă.
Ei și instituția se poartă de parcă ar funcționa cu bani aduși de la fiecare dintre ei de acasă și ca și cum își suportă inclusiv cheltuielile din spațiile pe care le ocupă în scopul oficial al efectuării de activități specifice instituției publice din care fac parte.
Nefiind singura situație în care dispozițiile legale privind protejarea informațiilor clasificate sunt încălcate în spațiile în care sunt prezenți și ar trebui să lucreze sau chiar să muncească, polițiștii din Serviciul de Combatere a Criminalității Informatice, unii ar scrie că în mod firesc trebuie să mai existe dovezi sub formă de fotografii ale săvârșirii acestor abateri de la normele legale.
Și chiar există.
Ele sunt accesibile și vor constitui o dovadă în plus că în Direcția de Combatere a Criminalității Organizate, nu toți polițiștii au profilul moral cu care societatea românească s-a obișnuit în perioade anterioare că trebuie să îl aibă cei care sunt numiți pe funcții publice în cadrul acestei structuri de poliție.
La acest moment se poate scrie și se va scrie, despre gravele nereguli din cadrul Serviciul de Combatere a Criminalității Informatice, de care preafericita conducere a Direcției de Combatere a Criminalității Organizate se face că nu cunoaște, încălcându-și atribuțiile de serviciu.
Apoi se poate și se va scrie despre relațiile nesănătoase dintre polițiștii din Serviciul Antidrog cu traficanții de droguri și despre exemple de interacțiune nesancționată ale acestor polițiști în cadrul acestor relații.
Dacă este crimă organizată, atunci despre crima organizată va trebui să se scrie, fiindcă unii dintre cei care petrec timpul pe acolo au uitat că unitatea de poliție din care fac parte, are în mod oficial și în denumire componenta de combatere a criminalității organizate.
Cel mai probabil, din motive care țin de exprimarea rapidă a denumirii pe care o comunică atunci când se referă la structura polițienească din care fac parte, ei spun adevărul nu ce este oficial, în mod corect omițând să exprime că este totuși vorba despre o structură destinată în mod oficial să combată criminalitatea organizată.
În acest sens ei se recomandă că sunt de la ,,crimă organizată” și în modul rapid cu care o fac, unii dintre ei par că în acea exprimare expeditivă exprimă cu sinceritate realitatea existentă.
În realitatea legală însă, indiferent de conduita lor și de felul cum sunt percepuți public, ei sunt numiți pe funcții publice într-o structură de poliție cu atribuții de combatere a criminalității organizate.
Pentru cei care sunt interesați de istoria unității, comisarul șef de poliție Flavius Dorin NISTOR a făcut și el parte din Serviciul Antidrog.
La fel și comisarul de poliție Alexandru RÂPEANU.
Posibilele legături dintre ei și unele fapte cu data de consumare relativ recentă, este posibil să fie prezentate în perioada următoare.
Asta ca să alungăm monotonia creată de timpul rece și suprasolicitarea produsă de practicarea intensivă a jocurilor pe calculator, prezența pe rețelele de socializare, ,,Darts” și alte activități devenite specifice Serviciului de Combatere a Criminalității Informatice.
Unii ar fi tentați să susțină că inclusiv organizarea considerată cel puțin suspectă a concursului pentru ocuparea funcţiei vacante de șef birou la Biroul de Combatere a Infracțiunilor Informatice și cu Mijloace de Plată Electronice din Serviciul de Combatere a Criminalității Informatice a fost făcută în scopul întăririi echipei de jocuri pe calculator a Serviciului de Combatere a Criminalității Informatice, contracandidatul comisarului de poliție Alexandru RÂPEANU, comisarul șef de poliție Dorin AVRAM fiind considerat ca având resursa de zbor epuizată ca urmare a activității prestate de la înființarea serviciului și lipsit de interes și spirit de echipă pentru consolidarea relațiilor colegiale prin practicarea acestui tip de activități.
Ce este deosebit de important e faptul că, comisarul șef de poliție Daniel FILIP și chestorul de poliție Cătălin Bogdan ȘERBAN directorul adjunct și respectiv directorul Direcției de Combatere a Criminalității Organizate, comisarul șef de poliție Alexandru ZAMBARDI șeful Structurii de Securitate și alți șefi de nivel superior din Inspectoratul General al Poliției Române, se fac că nu înțeleg despre ce este vorba în propozițiile scrise de noi.
În mod sincer, noi nu putem să credem că sunt atât de proști, dar ei vor putea încerca să îi convingă pe procurori că tot ce nu au făcut, este din cauza prostiei și nu din rea intenție.
Despre protejarea informațiilor clasificate se cunoaște că pentru cele aflate în gestionarea Direcției de Combatere a Criminalității Organizate și implicit ale Serviciul de Combatere a Criminalității Informatice, atribuții au comisarul șef de poliție Flavius Dorin NISTOR, comisarul șef de poliție Daniel FILIP, comisarul șef de poliție Victor NISTOR și chestorul de poliție Cătălin Bogdan ȘERBAN.
Aceste atribuții nu au fost îndeplinite în scopul favorizării comisarului șef de poliție Flavius Dorin NISTOR.
Ca prim efect al acestei situații, ei fiind special însărcinați cu protecția informațiilor secrete de stat, trebuie, conform dispozițiilor 39 alin. (2) din Legea nr. 182 din 12 aprilie 2002 privind protecția informațiilor clasificate, să își piardă în mod irevocabil calitatea, însă până când va fi declanșat control la Direcția de Combatere a Criminalității Organizate constatăm că, comisarul șef de poliție Flavius Dorin NISTOR încă are acces la informații clasificate.
Și asta nu este normal.
